Editorial
În numărul anterior, redacția revistei Breviaria Bibliothecaria a lansat ancheta:
Cui îi e frică de era digitală?
Criza sanitară, care durează deja de mai bine de 13 luni, a produs o serie de schimbări în practicile de bibliotecă, afectând într-o mai mare sau mai mică măsură, - în funcție de locul de muncă al fiecăruia, activitățile desfășurate de către bibliotecari. În plus, în perioada pandemiei s-a accelerat într-o manieră, fără precedent, digitalizarea anumitor servicii furnizate cititorilor și s-a impus reconfigurarea, dar și dezvoltarea unor noi practici în relațiile cu utilizatorii bibliotecilor. Ancheta noastră își propune să ia pulsul acestor schimbări.
1. În raport cu perioada de dinaintea pandemiei, considerați că s-a schimbat ceva în activitățile pe care le desfășurați în prezent? Dacă da, ce anume?
2. Cum vă vedeți, ca bibliotecar/ă, peste zece ani?
3. Credeți că pandemia a accelerat începutul sfârșitului pentru cartea și bibliotecile tradiționale? Cum vedeți activitățile dumneavoastră în raport cu biblioteca digitală?
4. Cum va arăta bibliotecarul erei digitale? Vă regăsiți în imaginea acestuia?
Lect. univ. dr. Florina Ilis
Răspunsuri la anchetă
Adriana Szekely
Da. S-au schimbat activitățile în funcție de obiectivele prioritare stabilite la nivelul bibliotecii: proiectul de digitizare extinsă, retroconversia publicațiilor, verificări ale fondurilor de publicații, asigurarea serviciilor cu publicul, în spatiul fizic sau virtual al bibliotecii.
Am adaptat serviciile tradiționale oferite publicului la contextul pandemic și le-am reconfigurat pentru mediul online (înscrieri / vize / lichidări online; modalități de plată online; serviciile împrumut / restituire / prelungire / rezervare din fonduri de publicații care se consultau exclusiv la sala de lectură; referințe prin e-mail, platforme de social media etc.) (întregul răspuns)
Ioana Hosu
Consider ca această criză sanitară prin care am trecut cu toții de mai bine de un an și-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, nu numai asupra bibliotecilor. Evident că lumea întreagă s-a schimbat și, prin urmare, și noi ne-am schimbat felul în care oferim serviciile, pentru că, în fond, menirea bibliotecii în societate a rămas aceeași: important pilon cultural, educativ, centru de informare, petrecere a timpului liber și, de ce nu, de relaxare. Ne-am schimbat modul în care oferim serviciile și relaționarea cu publicul pentru siguranța noastră și a cititorilor noștri, în primul rând. (întregul răspuns)
Anca-Maria Pop
În activitățile noastre s-a produs o modificare, o transformare a relațiilor cu publicul înspre virtual, acum ele desfășurându-se în modul hibrid. Multe dintre proiectele educativ-culturale pe care le desfășurăm au fost modificate pentru a le putea implementa în mediul on-line. De asemenea, aranjarea spațiului pentru întruniri culturale a fost substituit, în parte, de dobândirea noilor cunoștințe digitale, învățarea instrumentelor de lucru noi. În împrumutul de carte s-a modificat procedura, cărțile fiind sterilizate la restituire, fără excepție. (întregul răspuns)
Alexandra Moldovan
Eu consider că, în raport cu perioada de dinainte de pandemie, activitățile pe care le desfășor în prezent nu sunt foarte diferite. Relația cu cititorii care împrumută s-a păstrat la fel, poate chiar s-a îmbunătățit pe anumite paliere datorită faptului că am comunicat mai mult cu aceștia. Unele activități s-au transferat în mediul online, dar pregătirea pentru acestea a fost la fel de temeinică ca înainte de pandemie. (întregul răspuns)
Maria Buturugă
Activitatea bibliografică în care sunt implicată nu a suferit modificări. La nivel de bibliotecă, au apărut unele modificări, în general legate de accesul în instituţie. (întregul răspuns)
Roxana-Maria Berbecar
Schimbarea majoră survenită odată cu declanșarea pandemiei a constat în transpunerea celei mai mari părți a activității în mediul online. Folosite pentru ajutorarea omului, beneficiile erei digitale nu sunt de lepădat și nici de ignorat. Multe activități desfășurate online au asigurat continuitate multor domenii, un impact pozitiv asupra economiei țării. Mai mult, a fost posibilă respectarea recomandării de distanțare socială, necesară în stoparea răspândirii virusului cauzator al pandemiei. Așadar, folosite cu înțelepciune, atributele erei digitale sunt foarte prietenoase cu omul. (întregul răspuns)
Studii şi recenzie
Destinul Bibliotecii Universitare din Cluj în anii Primului Război Mondial
Győrfi Dénes
Efectele dramatice ale Primului Război Mondial şi-au lăsat amprenta şi asupra instituţiilor de învăţământ superior din Cluj. Atât Universitatea, cât şi Biblioteca au suferit din plin de pe urma marii conflagraţii mondiale. Încă de la bun început, încorporările se ţin lanţ în cadrul ambelor instituţii. Astfel, încă din primul an al războiului, au fost încorporaţi un număr de 800 de studenţi, iar până în anul 1918, numărul studenţilor trimişi pe front a ajuns la 3661. În acelaşi timp, clinicile Universităţii au fost ocupate cu răniţi, dar şi alte clădiri ale instituţiei au fost preluate şi utilizate de către armată, iar Grădina Botanică din localitate furniza legume proaspete soldaţilor aflaţi pe front. (întregul articol)
Erdélyi Pál (1864-1936): bibliotecar, critic literar
Eva Szegedi
Erdélyi Pál s-a născut la Sárospatak în anul 1864, începându-și studiile gimnaziale la benedictinii din Komárom, iar din anul 1878 le-a continuat la gimnaziul din Budapesta, pe care l-a absolvit în 1882. A frecventat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Budapesta, specializarea maghiară-latină, susținându-și examenul de doctorat în anul 1887. Din iulie 1886 a lucrat ca practicant la Biblioteca Națională Széchényi, din 1893 făcând parte din personalul auxiliar al bibliotecii. Până în 1892 a lucrat și la revista Magyar Könyvszemle, în același timp editând secțiunea literară a ziarului Fővárosi Lapok. (întregul articol)
Din experienţele unui bibliotecar tânăr - vechi profesor
Episodul 2. În timpul…
Iulia-Veronica Pop
Rămân statornică: rostul meu la școală este și să îi învăț să țină o carte în mână... Și evident că i-am adus la bibliotecă pe cei cărora le deschideam zările cărților. Ba inventam pretexte uneori, să aștepte cu nerăbdare. Ori pur și simplu rupeam din orele mele, două, să le arăt minunății. Acolo unde părinții nu îi puteau duce din varii motive. Că - nu-i așa? - „nu iaste alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”; bine grăia Miron Costin. Și zăbava asta o luam din respectarea programei și o dădeam respectului pentru sufletele lor ce trebuiau deschise și ele, întocmai ca mintea. (întregul articol)
Tezaur. Foaie a Bibliotecii Academiei Române. Noua publicație a Bibliotecii Academiei Române
Florina Ilis
Revista Tezaur. Foaie a Bibliotecii Academiei Române și-a făcut debutul în peisajul publicistic românesc în urmă cu mai bine de un an, primul număr fiind lansat în ianuarie 2020. Tezaur este o publicație lunară, care apare la București sub egida Bibliotecii Academiei Române, fiind accesibilă și pe site-ul instituției. Colegiul de redacție, condus de Petre Mihai Băcanu, este compus din Gabriela Dumitrescu, Lorenţa Popescu, Oana Lucia Dimitriu, Luminiţa Kövari și Carmen Albu. Tehnoredactarea și prezentarea grafică este asigurată de către Haşegan Ştefan Dumitru. (întregul articol)
