Avanpremieră editorială. Luffy Katalin, Paula Ștefan și Călin Emilian Cira Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. 150 de ani de istorie, Editura Philobilon, 2023.

Conf. univ. dr. Florina Ilis*

şef serviciu - Cercetare bibliografică
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca

 

Albumul Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. 150 de ani de istorie reprezintă în universul editorial românesc o premieră de excepție, deoarece aduce în fața publicului o foarte frumoasă și bogată istorie ilustrată a evoluției Bibliotecii Universitare din Cluj, pe parcursul celor 150 de ani de existență. Rezultat al unei activități de cercetare remarcabile, albumul a fost realizat de către Luffy Katalin, Paula Ștefan și Călin Emilian Cira, membri ai colectivului de Colecții Speciale. Arhiva Orală și Multimedia, excelenți cercetători, dar și foarte buni profesioniști în prelucrarea arhivei și a fondului de colecții speciale.

Prezentul volum, apărut la sfârșitul anului 2023, la Editura Philobilon, valorifică materiale vizuale din colecția de ilustrate a bibliotecii, imagini din fondul de fotografii istorice, din colecția de clișee fotografice pe sticlă, documente de arhivă, precum și materiale din seria de proiecte arhitecturale înscrise în concursul demarat în primăvara anului 1904, pentru edificarea clădirii bibliotecii. Cele mai multe dintre imaginile prezentate în album sunt inedite pentru marele public, o parte dintre ele fiind cunoscută doar cercetărilor istoriei bibliotecii.

coperta-album-bcu.jpg

Ideea de a publica sub forma unui album un corpus selectiv de documente și imagini ilustrative pentru istoria bibliotecii noastre se datorează succesului de public al expoziției Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” - 150 de ani de istorie, expoziție realizată de către Departamentul Cercetare. Colecții Speciale. Arhiva Orală și Multimedia. În cadrul acestei expoziții, organizate pe parcursul lunilor mai-iulie ale anului 2023, au fost prezentate documente, acte administrative, documente de evidență, fotografii și ilustrate, obiecte din inventarul vechi al bibliotecii, reconstituindu-se, astfel, pentru vizitatori, câteva crâmpeie de viață și de istorie a bibliotecii, din cei 150 de ani de existență.

Față de expoziția prezentată publicului, în paginile albumului este cuprins un număr mult mai mare de documente și imagini, astfel încât dispunerea materialelor selectate redă, în manieră vizuală, cronologică și ușor de urmărit, o istorie completă a unei instituții ce a evoluat în raport cu evenimentele istorice care i-au inflențat dezvoltarea și i-au modelat, în timp, identitatea. În paralel cu evoluția istorică propriu-zisă, jalonată de-a lungul celor 150 de ani de existență de marile evenimente istorice care au bulversat întreaga societate, cititorul poate urmări și o istorie a bibliotecii în cadrul funcțiunii sale principale: aceea de a-și deservi cititorii și de a le pune la dispoziție toate publicațiile existente. Pentru a ilustra elocvent acest aspect, autorii albumului redau din arhiva documentară a bibliotecii o serie de acte administrative, documente de gestiune internă și externă reprezentative în evoluția profesiei, forme și tehnici de prelucrare, ca parte a arhivei de evidență.

Pentru ca cititorul să poată urmări cât mai bine istoria de 150 de ani a bibliotecii, Albumul debutează cu un excelent studiu de prezentare a istoriei acesteia. Astfel, sunt trecute în revistă principalele perioade de evoluție a bibliotecii începând cu etapa înființării și până în prezent, punctându-se cele mai importante momente din fiecare perioadă istorică. Între anii 1872-1919 se vor pune cele dintâii baze ale constituirii bibliotecii, dar și de edificare a clădirii acesteia. Prin contractul dintre Universitatea maghiară și Biblioteca Muzeului Ardelean (29 august 1872), care funcționa încă din anul 1860 la Cluj, biblioteca se angaja să sprijine, prin fondurile ei, învățământul academic, punându-se la dispoziția noii universități (abia înființate). Strădaniile directorului Erdélyi Pál de a construi o clădire destinată exclusiv studiului și lecturii, cu un spațiu adecvat de depozitare a publicațiilor, dar și de extindere a serviciilor către studenți și cadre didactice, se vor concretiza, în final, prin decizia din anul 1904 de organizare a unui concurs de proiecte arhitectonice. Albumul redă ilustrativ această etapă a concursului și a prezentării proiectelor de construire a noii biblioteci. Este prezentată succint și seria de proiecte arhitecturale înscrise în concursul organizat pentru construirea clădirii. Pe lângă imaginile existente în arhiva patrimoniului BCU Cluj au fost inserate și câteva fotografii puse la dispoziţie de către Biblioteca Klebelsberg a Universităţii din Szeged.

După inaugurarea și deschiderea festivă din 18 mai 1909, Biblioteca Universității și-a deschis porțile, oferind cititorilor săi servicii moderne, colecții bogate de publicații și documente, precum și o serie de spații specifice, dedicate studiului și lecturii. Distribuirea funcțională a spațiilor, în corelație cu tipurile de publicații, dar și cu cerințele cititorilor, precum și a unităților auxiliare care asigurau accesul publicului, a demonstrat profesionalismul bibliotecarilor și capacitatea acestora de a stăpâni și coordona procesul de prelucrare a publicațiilor și fluxul de circulație a cărții.

În data de 2 februarie 1920 debutează cea de-a doua perioadă de funcționare a bibliotecii, când, în prezența Familiei Regale a României, aflate la Cluj pentru festivitățile inaugurării Universității „Regele Ferdinand I”, biblioteca va fi preluată de către autoritățile românești. Perioada 1920-1940 a însemnat o nouă etapă în funcționarea bibliotecii, iar principalele angajamente asumate de către Eugen Barbul, primul director român (1920-1935), au pus pe primul plan sprijinirea cercetării academice în limba română și completarea colecţiilor cu publicaţii în limba română, dar și extinderea spațiilor de depozitare. Achiziția de carte românească și străină, îmbunătățirea schimbului internațional au contribuit la rapida îmbogățire a fondurilor. O misiune la fel de importantă a fost și aceea de a lărgi corpul profesional cu noi bibliotecari care să susțină volumul nou de muncă. Reprezentativă este fotografia de grup cu personalul bibliotecii, fotografie realizată în anul 1935 (p.16). Apar în această fotografie, în centru, Eugen Barbul, în stânga acestuia Ion Mușlea și, în dreapta sa, Valentiny Antal.

Cea de-a treia perioadă, 1940-1945, din fericire, scurtă în istoria bibliotecii, va separa instituția, din punct de vedere administrativ în două unități distincte: biblioteca românească și biblioteca maghiară. Astfel, odată cu Dictatul de la Viena (30 august 1940) și cedarea Ardealului de Nord către Ungaria, Biblioteca și Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj se vor retrage la Sibiu și, parţial, la Timișoara. Directorul Ioan Mușlea și o parte din personalul românesc al bibliotecii se refugiază la Sibiu, transportând în lăzi speciale publicațiile științifice străine și manualele universitare, achiziționate după 1920, precum și documentele și tipăriturile românești din Colecțiile speciale. În anii refugiului, instituţia a funcţionat sub numele de Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand Cluj-Sibiu. Restul publicaţiilor și documentelor a rămas la Cluj, unde instituţia a fost preluată de către autorităţile maghiare, deservind Universitatea maghiară de aici.

La sfârșitul războiului, în toamna lui 1945, Biblioteca revine la Cluj, iar cele două unități separate în timpul războiului se reunifică. Este redat în Album, prin intermediul unei fotografii de arhivă, momentul despachetării cutiilor cu publicații care s-au reîntors din refugiul forțat de la Sibiu (p. 19).

foto-pag19.jpg

Distrugerile războiului nu au ocolit nici biblioteca, astfel, prin intermediul unei fotografii rare (p.19), cititorul poate observa cum acoperişul depozitului Bibliotecii Universitare din Cluj s-a deteriorat în urma unui atac german, din data de 11 octombrie 1944. Din fericire, stricăciunile războiului au fost minime. Urmează, însă, după război, o perioadă dificilă pentru instituțiile de cultură din țară, care aduce cu sine o nouă politică de defascizare a țării, politică impusă, începând cu 1949, de noua conducere comunistă a României, când, după reforma învățământului, violența noului regim s-a răsfrânt și asupra publicațiilor bibliotecii ce vor fi epurate și cenzurate după criterii ideologice. Adaptându-se la noile condiții politice, precum și la noua legislație impusă de noul regim, biblioteca își va păstra, în măsura posibilităților, rolul de citadelă a cărții, deservând cu profesionalism, chiar și în anii dificili ai comunismului, publicul format, în general, din studenți, cadre didactice și cercetători.

După 1989 începe o nouă perioadă în istoria bibliotecii, când, după îndepărtarea regimului comunist, Biblioteca Centrală Universitară își recapătă demnitatea culturală și își reafirmă identitatea. Alegerea, în anul 1992, a numelui poetului Lucian Blaga în denumirea bibliotecii reprezintă un prim semn de normalizare și de angajare de către conducerea de la acea dată a instituției, avându-l ca director pe Doru Radosav, în direcția re-valorizării principalelor misiuni și funcțiunii ale bibliotecii puse în slujba culturii și cercetării. Începe perioada de modernizare a instituției și de recuplare a acesteia la circuitul academic românesc, dar și la cel internațional, printr-o modernizare accelerată în vederea adoptării noilor tehnici de prelucrare și de servire a publicațiilor.

Istoricul bibliotecii este redat în trei limbi (română, maghiară și engleză) ceea ce va permite unui număr cât mai mare de cititori accesul la datele prezentate în acest album. Ilustrative sunt în cadrul prezentării istoricului bibliotecii și imaginile selectate și inserate în text de către autori, fapt ce conferă informațiilor și datelor istorice un plus de acuratețe și o mai atractivă formă de prezentare. Chiar dacă textul din scurta prezentare istorică este identic în toate cele trei limbi, imaginile sunt diferite, iar cititorul va fi, fără îndoială dornic să le cerceteze pe toate. Textele prezentării fotografiilor sunt redate, de asemenea, în limbile română, maghiară și engleză. 

Foarte bine structurat, cu o perspectivă atât temporală, cât și spațială coerentă, albumul oferă o imagine exactă asupra evoluției în timp a tuturor spațiilor de lucru și de lectură din bibliotecă. În măsura posibilităților, toate spațiile din bibliotecă au fost prezentate în istoria evoluției lor prin alăturarea fotografiilor din diferite perioade de timp,  ceea ce îi oferă cititorului o excelentă perspectivă asupra evoluției și funcționalității acestora. Edificator mi se pare în acest sens șirul de imagini care prezintă holul parterului cu monumentale scări principale, a cărui istorie în schimbare este redată printr-o serie de fotografii (paginile 75-80).

intrarea-bcu-1.jpg

intrarea-bcu-2.jpg

intrarea-bcu-3.jpg

intrarea-bcu-4.jpg

intrarea-bcu-5.jpg

intrarea-bcu-6.jpg

Amplasat la nivel intermediar, între demisol și parter, spațiul vestibulului prezintă, pe lângă rolul arhitectonic (de preluare a unor diferențe de nivel), și două roluri esențiale: unul de orientare a vizitatorului care intră în bibliotecă, dar și unul simbolic, edificator, de fixare a raporturilor instituției cu istoria și societatea timpului. Rostul parapetelor decorative din piatră, ce flanchează treptele monumentale ce urcă înspre parter, se revelează cititorului de azi prin intermediul mesajelor inserate în panourile cu înscrisuri. Sensurile mesajelor de natură politică se conjugă în noi forme și înțelesuri, redând cititorului de azi transferurile puterii în raport cu schimbările succesive de regim. Dacă scările și fundalul, cu intrarea în sala cataloagelor, nu prezintă de-a lungul vremii prea multe modificări din punct de vedere vizual, în ceea ce privește limbajul panourilor din parapetele laterale observăm pe parcursul diferitelor perioade istorice schimbări semnificative – redate cu acuratețe în imaginile din album, astfel încât textele inserate în panourile mobile arată explicit schimbările de regim și politica dominantă a timpului.

În prima imagine (p.75) din serie, se observă scările monumentale de la intrare, iar în înscrisul cu panoul din stânga se poate sesiza ușor numele Împăratului Franz Jozsef, al ministrului Apponyi Albert, al rectorului Universității și al directorului de atunci al Bibliotecii, Erdély Pál. Sunt trecute, de asemenea, conform normelor și uzanței profesionale, numele celebrilor arhitecți Korb Flóris și Giergl Kálmán, proiectanți, de altfel, și ai Complexului Clinicilor Universitare, situat pe aceeași stradă cu biblioteca. În anul 1919, reflectând incertitudinea timpurilor, în locul acestor înscrisuri apar trecute, în limba maghiară, numai legendele cu locațiile spațiilor din bibliotecă, prezentate cu începere de la demisol și până la etajele superioare.

Cea de-a treia fotografie, realizată în jurul anului 1935, ne prezintă în cele două înscrisuri din panouri schimbarea petrecută în anul 1920, după Marea Unire, când, în prezența Familiei Regale a României, Universitatea și Biblioteca vor intra sub autoritate românească. Fără îndoială că aceste înscrisuri au fost înlăturate în septembrie 1940, moment în care biblioteca trecea sub autoritatea maghiară. Nu s-a păstrat nicio fotografie-document de atunci, care să ateste acest fapt sau care să arate cu ce anume vor fi fost înlocuite panourile din perioada interbelică. O fotografie de la 1950 ne arată scările monumentale de la intrare, iar în panourile laterale, în acord cu noul regim stalinist instaurat în România, apar citate din I.V. Stalin, al cărui portret apare și sus, pe frontispiciu. O fotografie din anul 1970 prezintă într-unul dintre panouri, cel din stânga, – din păcate, fotografia nu cuprinde și panoul din dreapta – stema simplă, monocromă, cu secera și ciocanul, binecunoscuta stemă a PCR. Începând cu 1990, în cele două panouri au fost așezate – după cum e și firesc într-un astfel de lăcaș al culturii – două citate din marii poeți Goethe și Eminescu.

Urmând tot un criteriu de ordin cronologic, autorii albumului au urmărit să reprezinte, și în cazul altor spații de bibliotecă (săli de lectură, depozite, birouri etc.), evoluția în timp a bibliotecii; astfel, au fost identificate și selectate din arhivă cele mai ilustrative imagini care să redea întreg procesul evolutiv cât mai elocvent pentru cititorul de azi. Traseul propus de către autorii albumului urmează direcția firească a drumului parcurs de la intrarea în bibliotecă și până la etajele superioare. Fotografiile din album sunt organizate în funcție de spațiile de la fiecare nivel, astfel încât cititorul poate urma cu ușurință acest traseu imaginar, chiar dacă nu este un utilizator frecvent al bibliotecii. Sunt prezentate spațiile de la demisol în diferite perioade de funcționare, unele păstrându-și până astăzi funcțiunea inițială, cum ar fi, de pildă, Atelierul de legătorie, situat la capătul coridorului din dreapta al demisolului. Urmează, în mod firesc, parterul, cu Sala cataloagelor, sălile de lectură, precum și cu spațiile ce se deschid din generoasele holuri laterale ale bibliotecii. Fără îndoială că popasul în sala cataloagelor (pp.102-107) și în Sala de lectură (pp.109-117), oferit de etalarea imaginilor prezentate, va constitui, în special pentru cei care au frecventat principala sală de lectură a bibliotecii, o plăcută surpriză. Seria imaginilor care surprind acest spațiu iconic al bibliotecii pentru generații întregi de cititori va reprezenta și o frumoasă aducere aminte a anilor de formare a tinereții lor universitare. Urcând, fie de-o parte, fie de alta, spectaculoasele scări înspre etajele superioare, cititorul curios care va răsfoi albumul va avea prilejul să cunoască spații interesante, dintre care unele și-au păstrat în timp funcțiunea, cum ar fi, de exemplu, și Sala de colecții speciale. Dar, în cadrul traseului vizual prin bibliotecă, se vor dezvălui și spații ce rămân, de regulă, închise publicului, fiind rezervate numai personalului, cititorul albumului având, însă, ocazia să pătrundă, prin intermediul fotografiilor de arhivă, în zonele de prelucrare a publicațiilor, de conservare și de prezervare, și să urmărească, prin intermediul imaginilor, evoluția în timp a acestor spații. Pe tot parcursul acestui traseu, cititorului îi sunt arătate imagini reprezentative cu biblioteca, astfel încât, după parcurgerea volumului, acesta să-și formeze o imagine cât mai exactă asupra prestigioasei instituții de cultură din inima Clujului.

Albumul mai cuprinde și imagini cu obiecte vechi de inventar (mașini de scris, ștampile, scaune etc.), obiecte de care s-au servit bibliotecarii în procesul de prelucrare, de conservare, cât și de îngrijire a cărții. Imaginile sunt însoțite de explicații care precizează denumirea, anul când fotografia a fost realizată, dar și funcția pe care acel obiect a avut-o.

În realizarea acestui album se observă, în primul rând, atenția celor trei autori pentru redarea cât mai precisă a istoriei în imagini a Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, precum și acribia științifică în prezentarea imaginilor și documentelor. Calitățile excelente de cercetători ale autorilor Katalin Luffy, Paula Ștefan și Călin Cira se remarcă și prin admirabila armonie în idei și viziune, aceștia izbutind să realizeze o lucrare coerentă ca structură, frumoasă ca prezentare și academică în conținut și concepție. Albumul Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. 150 de ani de istorie  va reprezenta – atât pentru cititorul avizat, cât și pentru cititorul iubitor de cultură și bibliotecă – o lectură agreabilă, plăcută și-l va ajuta să se familiarizeze cu istoria uneia dintre instituțiile emblematice de cultură și educație ale orașului.

_______________________________

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* E-mail: florina.ilis[at]bcucluj.ro