Dr. Győrfi Dénes*
şef serviciu - Achiziţii şi Schimb internaţional
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
După instaurarea regimului comunist în România, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca - la fel ca în celelalte instituții de cultură din țară - s-au petrecut multiple schimbări, menite să transforme instituția în conformitate cu preceptele ideologiei dominante. În data de 7 noiembrie 1949, deci cu ocazia comemorării revoluției bolșevice, s-a inaugurat Sala de marxism-leninism, amenajându-se totodată și Colțul roșu, unde erau depozitate materialele de propagandă. În anul respectiv, Biblioteca, care de la înființarea ei era parte integrantă a Universității clujene, a fost trecută în subordinea directă a Ministerului Învățământului. Potrivit directorului Teodor Mihăilescu, care a condus destinele Bibliotecii între anii 1950-1958, separarea de Universitate era impusă de amplele schimbări petrecute în centrul universitar clujean, după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial: „Faptul că Biblioteca Centrală Universitară are și ea o conducere aparte, aceasta se datorează nu unei întâmplări, ci desigur împrejurărilor mult schimbate față de trecut. Într-un centru universitar de peste 10.000 de studenți, cu 2 universități [„Victor Babeș” și „Bolyai János”] și 5 institute de învățământ superior, cu o filială a Academiei R.P.R., cu multe alte instituții de cultură, care toate au nevoie de ajutorul Bibliotecii, ar fi greu ca această instituție să nu aibă o conducere independentă.”1 Totodată s-a demarat și organizarea bibliotecilor de fililale, prin comasarea colecțiilor de publicații deținute de catedrele și institutele Universității. Gestionarea noilor filiale a reprezentat o provocare în plus pentru Biblioteca Universitară, însă „a făcut totuși acest lucru, scutind Universitatea de multă osteneală, întrucât Ministerul Învățămîntului a crezut: a) că este mai bună centralizarea personalului și a fondurilor; b) că Biblioteca, fiind una dintre cele mai mari biblioteci din țară are prestigiul necesar pentru a dirija munca în bibliotecile de facultăți potrivit regulilor biblioteconomice, mai bine decât ar putea să-o facă decanatul; c) că metodele și formele de muncă bibliotecară au nevoie de o unitate de conducere; d) că fondurile bugetare nu pot fi în nici un caz fragmentate pe facultăți.”2
Însă, din cauza condițiilor socio-economice și politice neprielnice, instituția clujeană a avut de înfruntat numeroase obstacole în asigurarea unor condiții de lectură corespunzătoare pentru studenții clujeni. La începutul anilor ’50, în timpul sesiunii sălile de lectură erau deschise până la ora 23, Biblioteca depunând eforturi susținute în vederea completării colecțiilor și asigurării accesului la publicațiile nou intrate, însă nu s-a reușit satisfacerea deplină a nevoilor de lectură și de informare ale studenților și cadrelor didactice. Prin urmare, în octombrie 1955, rectoratele celor două universități au formulat mai multe observații privitoare la condițiile de lectură și la accesul studenților la bibliografia obligatorie. Din acest motiv, la 30 noiembrie 1955, Teodor Mihăilescu a prezentat în fața Consiliului Științific al Universității Victor Babeș, un referat3 detaliat despre condițiile din sălile de lectură, urmat de o serie de propuneri menite să îmbunătățească utilizarea bibliotecilor. Referatul, pe care îl redăm mai jos, constituie o sursă importantă pentru istoria Bibliotecii, contribuind în același timp și la cunoașterea practicilor de lectură din centrul universitar clujean:
Lectura studenților
în sălile de lectură ale Bibliotecii Centrale Universitare și bibliotecilor de facultăți
Înainte de toate, spațiul oferit de Universitate bibliotecilor de facultăți este, în cele mai multe cazuri, necorespunzător. Cele mai multe săli de lectură sînt în același timp depozite de cărți și birouri pentru bibliotecari. Sălile de lectură sînt apoi prea mici față de numărul cititorilor care le frecventează, și astfel, sălile fiind aglomerate, aerul devine insuportabil, un adevărat atentat la sănătatea celor care trebuie să-și petreacă o mare parte de timp sau chiar 8 ore în ele. Unele din aceste săli, ca aceea de la secția de fizică a Bibliotecii facultății de matematică-fizică este întunecoasă, ceea ce nu este deloc recomandabil pentru lectură. Una dintre cele mai mari biblioteci de facultăți, cum este Biblioteca facultății de filologie are la etajul I al clădirii o sală de lectură, care nici pe departe nu satisface nici cele mai elementare cerințe. În asemenea săli, unde veșnic ușa se deschide și se închide, unde dulapurile scîrție mereu, nu poate fi vorba de o lectură normală. Nici sălile de lectură de la Biblioteca facultății de chimie sau de științele naturii nu stau mai bine.
Dealtfel, lipsa de spațiu pentru depozitarea cărților în vederea sprijinirii lecturii studenților se referă și la dulapuri și rafturi. Pentru Căminul „Elena Pavel” serviciul completarea fondurilor a achiziționat încă în iunie 1955 cca 2500 volume cu un conținut adaptat profilului didactic plus beletristică. Din lipsă de spațiu și de dulapuri și din cauză că depozitul nu prezintă nicio garanție de securitate, conducerea Căminului refuză de multă vreme să primească aceste cărți. Evident că în felul acesta lectura studenților de la Căminul „Elena Pavel” nu a fost deloc sprijinită.
Tendința de a nu prelua material bibliografic nou din aceleași motive se manifestă și la bibliotecile de facultăți. Acest lucru cred că este de natură să frîneze lectura studenților. Conducerea Universității trebuie să reflecteze serios asupra lui. Altfel este de prisos să se mai vorbească despre organizarea și îndrumarea studiului individual al studenților pînă nu se rezolvă securitatea păstrării cărților, pînă nu se asigură dulapurile cu chei, pînă nu se asigură curățenia, care lasă și ea mult de dorit în sălile de lectură.
Să nu se pară că aceste lucruri sînt prea mărunte pentru a fi ridicate în Consiliul ștințific al Universității. Ele oglindesc o realitate, în afară de care ar fi superfluu să tratezi problema studiului individual al studentului.
O altă deficiență a Universității în legătură cu lectura studenților este aceea că nu dă dispoziții categorice decanatelor să ne trimită chiar la începutul anului școlar obiectele din planul de învățămînt și numărul de studenți pe an. Fără aceste date serviciul completării fondurilor nu are viziunea necesară pentru a aplica o justă alegere a publicațiilor necesare profilului didactic. Nici pînă acum Biblioteca Centrală Universitară nu are aceste date.
Greutăți în calea unei bune desfășurări a lecturii studenților mai vin și din partea unor cadre didactice. În Biblioteca facultății de matematică-fizică, de pildă, nu tot personalul didactic depune bibliografia recomandată și programele analitice. Și nu o fac aceasta pentru motivul că aceste cadre didactice cred că a cunoaște bibliografia este doar atribuția asistenților, nu și a bibliotecarilor. Este cred o concepție greșită, care se resfrînge nefavorabil asupra lecturii studenților.
Dar și acolo unde se dă bibliografia recomandată, aceasta se dă greșită. De la catedrele de marxism-leninism și economia politică se recomandă, de pildă, studenților opere care nici nu există. Așa este Stalin Opere alese, ediția II, vol. II. În schimb cînd se recomandă scrierea lui Lenin: Opere alese, vol. II., p. 1, se menționează greșit numai Opere vol. II, p. 1, ceea ce îl duce pe student la o altă carte. Alteori se recomandă scrierea Lenin: Opere alese, vol. III., care în realitate nici nu există.
Pe de altă parte, cei care recomandă bibliografia o fac după exemplarele personale, care de obicei sînt vechi și nu după exemplarele mai noi din bibliotecă, așa cum ar fi mai nimerit. Studentul ține morțiș la ediția recomandată de către cadrele didactice, deși bibliotecarul îi spune că același lucru îl poate găsi în altă ediție. În multe cazuri studentul refuză să citească ediția recomandată de bibliotecar și astfel lectura lui este stînjenită. Tot o stînjenire a lecturii studenților este și faptul că unele cadre didactice indică studenților bibliografia pe care tot ei o împrumută, fără a o restitui la timp (Biblioteca facultății de științe juridice).
Dealtfel nerespectarea termenului de împrumut este o boală generală. De multe ori se țin cărți în sertar, cărți de care studenții au nevoie, chiar cînd cadrele didactice se deplasează pe teren pentru studii, cum este cazul mai ales la facultatea de geologie-geografie.
Mult mai gravă și mai condamnabilă este atitudinea unor cadre didactice, care taie file din publicații periodice, care dau personalului de serviciu publicații pentru a șterge geamurile cu ele și care pierd pur și simplu publicațile împrumutate.
Toate acestea se restrîng firește și asupra lecturii studenților, care sînt lipsiți de cărțile respective.
Foarte multe greutăți pun în calea lecturii însuși studenții. Printre studenți, din păcate, încă mai există foarte multe elemente rele, care nu vor să se încadreze în rîndul studențimii cinstite și muncitoare. Existența acestor elemente rele se datorează, printre altele, și faptului că mulți studenți întorc capul cînd sub nasul lor se petrec lucrurile cele mai urîte. Mai mult, în numele unei solidarități rău înțelese, unii studenți acoperă abaterile comise de colegii lor înapoiați.
Cazurile de furt sînt destul de dese. Și nu numai cărți, ci și alte obiecte: haine, șepci, serviete. Se taie foi, planșe sau capitole întregi din cărți sau reviste. Se vorbește în sălile de lectură, deranjînd vecinii. Se dă inutil de lucru mînuitorilor de cărți prin faptul că unii cer cărți pe numele altora, și îndeosebi pe numele fetelor, fără ca persoana respectivă să știe ce s-a întîmplat. Asemenea cărți, cerute pe numele fetelor, sînt de pildă Capra cu trei iezi, Gîștele, Povești cu animale, Studiu asupra bolilor venerice etc.
Lectura însăși a studenților prezintă multe lacune, în majoritatea cazurilor se mărginește la cursuri sau manuale. Alte cărți recomandate ca bibliografie se citesc mult mai puțin. În general studenții citesc în cadrul specialității lor. Și aici întîmpină o mare greutate din cauză că bibliotecile nu sunt înzestrate cu cursurile mai vechi ale profesorilor. În zadar la Biblioteca facultății de matematică-fizică există sute de manuale care cuprind teoria funcțiilor, studenții cer numai cursul tov. prof. Călugăreanu, din care sînt numai 2 exemplare. De asemenea ei refuză orice tratat de fizică generală, și cer numai cartea tov. prof. Marian-Tițeica, din care încă sunt puține exemplare.
Cultura generală, literatura îi atrage într-o măsură foarte mică pe studenții de la științele naturii, fizică-matematică, chimie. Pe cei de la științele sociale îi atrag la fel de puțin problemele de biologie, de pildă. Lectura studenților este deseori unilaterală. Ea este lipsită uneori de suflu mai cuprinzător, de un orizont mai larg, de o curiozitate intelectuală mai rodnică.
De multe ori în sălile de lectură de la Biblioteca Centrală Universitară se petrec fapte, care trădează o ignoranță supărătoare, ceea ce destul de des provoacă intervenția lămuritoare a bibliotecarului. Astfel un student de la filologie anul III îl întreabă pe bibliotecar care-i al doilea nume al lui „Mazaricˮ, care a scris romanul Logodnicii. Alt student, tot de la filologie, anul IV, a fost foarte scandalizat că n-a găsit în cataloagele noastre pe Ciocoii vechi și noi de Filimon Sîrbu, pe care-l confunda cu N. Filimon. Ce să mai spunem de studenții care caută în cataloagele alfabetice pe Sadoveanu la Mihail.
O analiză mai adîncă a datelor statistice asupra lecturii studenților pe facultăți și probleme ar fi desigur instructivă. Ea ar scoate la iveală o serie de aspecte, care ar interesa îndeaproape conducerea Universității. Simpla constatare că se citește mult în biblioteci nu-i de ajuns. Lectura studenților noștri se circumscrie încă într-un cadru mecanic. Ea nu este încă creatoare în măsura în care trebuie să fie. E o lectură încă uscată, fără o atracție prea mare, o lectură care se face pentru că studentul vrea să-și ia o diplomă.
Desigur că în ceea ce privește munca în biblioteci Biblioteca Centrală Universitară are și ea părțile ei negative. Direcțiunea Bibliotecii nu s-a interesat în aceeași măsură de bibliotecile de facultăți, așa cum s-a interesat de Biblioteca Centrală. Evident că și în completarea fondurilor de publicații au fost greșeli, care fără îndoială vor fi scoase la iveală de Dvs.
Dorind să stabilim o colaboare mai strînsă, îmi permit să fac cîteva propuneri:
1) Reorganizarea Consiliul științific al Bibliotecii, în sensul ca în viitor să fie compus din cei 2 rectori, 2 prorectori, decanii de la cele două Universități și directorul Bibliotecii.
2) Cunoașterea, de către cadrele didactice, a Regulamentului privind organizarea și funcționarea bibliotecilor de învățământ superior din 1954.
3) Invitarea tovarășului director adjunct al Bibliotecii la ședințele Consiliului științific al Universității János Bolyai, atunci când se discută problemele legate de munca bibliotecilor.
4) Invitarea tovarășilor responsabili ai bibliotecilor de facultăți la ședințele consiliilor științifice ale facultăților, atunci când se discută problemele legate de munca bibliotecilor.
5) Participarea din partea celor 2 Rectorate a unor delegați atunci când se face analiza anuală a muncii Bibliotecii Universitare.
6) Decanatele să trimită la începutul fiecărui an școlar
a) planul de învățământ cu numărul de studenți pe an
b) planul de cercetări științifice pentru a fi folosite ca izvoare principale la comenzile de publicații.
7) Întocmirea, de către Bibliotecă, a unei bibliografii a lucrărilor publicate de cadrele didactice de la cele două Universități după 23 august 1944.
8) Reglementarea schimbului internațional de publicații, pe baza unui referat special.
9) O colaborare mai strînsă între cadrele didactice și responsabilii bibliotecilor de facultăți, în ceea ce privește
a) completarea fondurilor.
b) păstrarea acestor fonduri.
10) Restituirea împrumuturilor mai vechi din partea cadrelor didactice.
11) Luarea de măsuri disciplinare în contra studenților, care se abat de la regulile de folosire a bibliotecilor și prelucrarea în scop educativ a acestor abateri.
12) Organizarea unui centru de documentare în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare.
13) Organizarea de lecții și seminarii cu studenții de la facultatea de istorie și filosofie în secția de opere rare și prețioase a Bibliotecii.
14) Asigurarea spațiului necesar desfășurării activității bibliotecilor, studiindu-se repartizarea mai justă a sălilor și depozitelor.
15) La căminele studențești ce se vor construi în viitor să se aibă în vedere și spațiul pentru biblioteci.
16) Serviciul tehnic și administrativ să acorde atenția cuvenită cererilor venite de la responsabilii bibliotecilor de facultăți, în privința dotării cu mobilier și a curățeniei.
17) Punerea la dispoziția bibliotecilor de facultăți a unor încăperi, în care să se concentreze cărțile de mai mică circulație și să se facă astfel loc pentru noile publicații achiziționate.
18) Sprijinul celor 2 universități în privința măririi schemei de funcționari a Bibliotecii Centrale Universitare și a bibliotecilor de facultăți.
19) Intervenții necesare la Ministerul Învățămîntului, în vederea construirii unui nou depozit de publicații pentru Biblioteca Centrală Universitară, precum și la organele locale, pentru a se evacua biblioteca Filialei Academiei R.P.R. de la etajul II al clădirii Bibliotecii Universitare.
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: denes.gyorfi@bcucluj.ro
1 Arhiva Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, nr. 247/1957.
