Roxana-Maria Berbecar*
bibliotecar - Biblioteca Academiei Române, Cluj-Napoca
1. În raport cu perioada de dinaintea pandemiei, considerați că s-a schimbat ceva în activitățile pe care le desfășurați în prezent? Dacă da, ce anume?
Schimbarea majoră survenită odată cu declanșarea pandemiei a constat în transpunerea celei mai mari părți a activității în mediul online. Folosite pentru ajutorarea omului, beneficiile erei digitale nu sunt de lepădat și nici de ignorat. Multe activități desfășurate online au asigurat continuitate multor domenii, un impact pozitiv asupra economiei țării. Mai mult, a fost posibilă respectarea recomandării de distanțare socială, necesară în stoparea răspândirii virusului cauzator al pandemiei. Așadar, folosite cu înțelepciune, atributele erei digitale sunt foarte prietenoase cu omul.
2. Cum vă vedeți, ca bibliotecar/ă, peste zece ani?
Dacă facem abstracție de existența imprevizibilului, acest lucru este cam greu, în vremurile acestea atipice. Am credința că peste zece ani voi fi o bibliotecară mai eficientă în mediul online, o mai bună cunoscătoare a programelor specifice care vor fi utilizate în acest domeniu.
3. Credeți că pandemia a accelerat începutul sfârșitului pentru cartea și bibliotecile tradiționale? Cum vedeți activitățile dumneavoastră în raport cu biblioteca digitală?
Activitatea de digitizare în biblioteci a început înainte de apariția virusului pandemic. Vremurile se schimbă și, împreună cu ele, activitatea dintr-o bibliotecă tradițională (în care primează cartea în format fizic, ce poate fi atinsă, răsfoită, simțită, îndrăgită) este nevoită să se plieze acestor vremuri. Digitizarea este o necesitate pentru ca cititorii să aibă acces mai rapid, mai mult, deci, mai eficient, la textul dorit. este un proces care va fi accelerat, în funcție de specificul fiecărei biblioteci, în funcție de tipologia cititorului vizat. Cred că bibliotecile tradiționale vor suferi transformări necesare, impuse de vremurile în care își desfășoară activitatea (suntem contemporani cu prima acțiune de preschimbare a dioxidului de carbon în oxigen pe suprafața planetei marte, deci, da, cred că și bibliotecile vor căpăta o față specifică realității actuale). Bibliotecile vor dăinui, dar sub o altă formă. Cartea nu va fi răsfoită cu degetele de către strănepoții noștri, ci va fi frunzărită pe un ecran. Este bine, atâta timp cât informația cuprinsă în ea atinge sufletul cititorului și îi luminează mintea. Iar profesia de „bibliotecar” va avea valențe noi, nu vom asista nicidecum la dispariția ei.
4. Cum va arăta bibliotecarul erei digitale? Vă regăsiți în imaginea acestuia?
Bibliotecarul lumii noi este cel care deține abilități digitale eficiente. El cunoaște tehnica transformării unui text apucat cu mâna într-o imagine format pdf sau tiff. Poate, apoi, prelucra acea imagine folosindu-se de programe concepute special în acest sens. Dar, el nu va interveni asupra conținutului textului. Bibliotecarul nou va cunoaște modalitățile de stocare a imaginilor-text în baze de date eficiente, astfel încât să extragă rapid informația cerută de cititor. Cred că vom vorbi despre un adevărat gardian atât al depozitelor fizice de informație prețioasă, cât și al depozitelor virtuale. Tind să devin un bibliotecar bun în acest sens.
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: roxanaberbecar@gmail.com
