Cui îi e frică de era digitală?

Drd. Anca-Maria Pop*

bibliotecar - Secția pentru adolescenți și tineri adulți
Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj

 

1. În raport cu perioada de dinaintea pandemiei, considerați că s-a schimbat ceva în activitățile pe care le desfășurați în prezent? Dacă da, ce anume?      

În activitățile noastre s-a produs o modificare, o transformare a relațiilor cu publicul înspre virtual, acum ele desfășurându-se în modul hibrid. Multe dintre proiectele educativ-culturale pe care le desfășurăm au fost modificate pentru a le putea implementa în mediul on-line. De asemenea, aranjarea spațiului pentru întruniri culturale a fost substituit, în parte, de dobândirea noilor cunoștințe digitale, învățarea instrumentelor de lucru noi. În împrumutul de carte s-a modificat procedura, cărțile fiind sterilizate la restituire, fără excepție.

Marele regret este interzicerea accesului la cărți, la raftul liber. După ce, timp de zeci de ani, noi, bibliotecari ai fostei țări comuniste, cu aspirații de progres continuu, am adus din depozit și am organizat la raftul liber cărțile, am facilitat orice acces la cunoaștere, lectură, informații, socializare prin biblioteca publică, suntem nevoiți să stopăm tocmai acest atu. Iar marea mulțumire este aceea că împrumutăm, totuși, cărți chiar dacă nu permitem utilizatorilor să le răsfoiască la raft.

2. Cum vă vedeți, ca bibliotecar/ă, peste zece ani?

Proiectez în minte imaginea unei bibliotecare cu servicii digitale dar și cu documente tipărite și cu extinderea fără limite geografice a activităților, tocmai datorită tehnologiei. Peste 10 ani voi fi învățat pentru a învăța pe alții extrem de mult, din aria IT, a literației, a relațiilor cu publicul, a creației manuale, a consolidării relațiilor cu publicul de la distanță.

3. Credeți că pandemia a accelerat începutul sfârșitului pentru cartea și bibliotecile tradiționale? Cum vedeți activitățile dumneavoastră în raport cu biblioteca digitală?

Cu siguranță, nu. Biblioteca digitală oferă rapiditate, accesibilitate fără condiții de orar de funcționare a instituției și fără limitarea spațiului, dar biblioteca tradițională oferă savoare, gust literar, motivație emoțională. Lectura fără hârtie și întotdeauna cu un ecran ar reprezenta un serios pericol pentru sănătatea cititorilor (optic și chiar neurologic). Pandemia a însemnat o reinventare posibilă datorită flexibilității, dorinței de învățare continuă, caracteristice bibliotecilor, nu un pericol.     

4. Cum va arăta bibliotecarul erei digitale? Vă regăsiți în imaginea acestuia?

Mă regăsesc într-un loc virtual alternat cu spațiul bibliotecii în sine, învățând noi tehnici de lucru și oferind publicului servicii atât de utile și elaborate, pe care azi nici nu ni le imaginăm. În timp, probabil timpul de lucru la sediu va fi alternat cu timpul de lucru la domiciliu.

Bibliotecarul erei digitale este un agent al schimbării progresive în societate și un susținător al comunității, în proiecte de: lectură, învățare, cunoaștere, informare, voluntariat, socializare, relaxare. Cam ceea ce este și acum, dar și prin alte modalități, virtuale.


Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* Email: anca.pop@bjc.ro