Editorial
Redacția revistei Breviaria Bibliothecaria lansează ancheta:
Cui îi e frică de era digitală?
Criza sanitară, care durează deja de mai bine de 13 luni, a produs o serie de schimbări în practicile de bibliotecă, afectând într-o mai mare sau mai mică măsură, - în funcție de locul de muncă al fiecăruia, activitățile desfășurate de către bibliotecari. În plus, în perioada pandemiei s-a accelerat într-o manieră, fără precedent, digitalizarea anumitor servicii furnizate cititorilor și s-a impus reconfigurarea, dar și dezvoltarea unor noi practici în relațiile cu utilizatorii bibliotecilor. Ancheta noastră își propune să ia pulsul acestor schimbări.
1. În raport cu perioada de dinaintea pandemiei, considerați că s-a schimbat ceva în activitățile pe care le desfășurați în prezent? Dacă da, ce anume?
2. Cum vă vedeți, ca bibliotecar/ă, peste zece ani?
3. Credeți că pandemia a accelerat începutul sfârșitului pentru cartea și bibliotecile tradiționale? Cum vedeți activitățile dumneavoastră în raport cu biblioteca digitală?
4. Cum va arăta bibliotecarul erei digitale? Vă regăsiți în imaginea acestuia?
În numerele următoare, alte răspunsuri la anchetă.
Lect. univ. dr. Florina Ilis
Răspunsuri la anchetă
Angela Marcu
Cea mai importantă schimbare este, evident, faptul că mulţi dintre noi, graţie tehnicii de calcul, am lucrat de acasă. Sigur că am fost nevoiţi să mergem şi la bibliotecă, dar marea majoritate a muncii s-a putut realiza acasă, în condiţii foarte bune. Ne-a fost de ajutor faptul că am putut comunica foarte bine cu colegii prin mijloacele uzuale binecunoscute şi am avut fără dificultate acces la aproape toate arhivele online ale revistelor pe care le indexăm. (întregul răspuns)
Camelia Stumbea
DA, dar într-o măsură mai mică decât în alte sectoare ale bibliotecii: am desfășurat activități în regim de telemuncă, participând la corectarea bazei de date BCU02; a fost inițiat serviciul gratuit de referințe online destinat exclusiv întrebărilor privind anumite resurse electronice ale bibliotecii (completare a serviciului Întrebați un bibliotecar). (întregul răspuns)
Carmen Crișan
Efectuez aceleași activități, dar de acasă. În plus, încerc să găsesc cât mai multe resurse științifice online în Open Access. (întregul răspuns)
Daniel Vlassa
Da, au apărut schimbări. Deși activitățile sunt în general aceleași, a apărut activitatea de digitizare (digitalizare), cu toate fazele pe care le presupune și care a însemnat un real efort din partea angajaților pentru a fi învățate. S-a modificat ponderea activităților. (întregul răspuns)
Daniela Todor
Având în vedere faptul că activitatea serviciului Documentare-Cercetare bibliografică s-a transferat în muncă la domiciliu, da, au intervenit schimbări în derularea activităţilor specifice: în primul rând, a fost nevoie de o adaptare a suportului de lucru, respectiv calculatoarele/laptopurile au necesitat adaptări (şi nu doar de suprafaţă) pentru a susţine softul bibliografic actual, iar în unele situaţii chiar o regândire a unora dintre etapele de lucru (traducerea titlurilor în limba engleză, de exemplu). (întregul răspuns)
Felix Ostrovschi
Activităţile pe care le desfăşor în prezent sunt total diferite faţă de cele din perioada anterioară pandemiei. Dacă înainte, predominau activităţile de documentare, cercetare şi relaţii cu publicul, acum activităţile sunt departe de acestea, reducându-se la activităţi mecanice ce nu solicită în nici un fel o calificare superioară de bibliotecar. (întregul răspuns)
Iulia-Maria Puie
În raport cu perioada de dinaintea pandemiei s-au schimbat foarte mult activitățile pe care le desfășor. În primul rând, este diferit mediul de muncă. Dacă, până în luna martie a anului trecut, mergeam zilnic la Bibliotecă, în prezent, lucrez de acasă. (întregul răspuns)
Nicoleta-Roxana Dinu
În ceea ce mă privește, pandemia nu a adus nicio schimbare în activitățile pe care le desfășor. (întregul răspuns)
Maria-Stela Constantinescu-Matiţa
Timpul de dinaintea pandemiei era, relativ, mai normal, mai bun, mai prietenos, mai calm, timpuri pe care ni le dorim să revină azi, nu ieri şi nu mâine. Cred că nu greşesc dacă afirm că lumea îşi cere viaţa anterioară înapoi. Nimic din ce e mult nu e productiv şi nici sănătos. (întregul răspuns)
Chevul Tünde
Relaţia cu utilizatorii noştri a căpătat alte dimensiuni, locul relaţiilor tradiţionale faţă în faţă a fost preluat de relații în mediul online. Astfel am oferit mai multe informaţii prin telefon, corespondenţă mail, pagina de Facebook, cont Youtube, secțiunea Bibliotecii Filiale. (întregul răspuns)
Studii şi recenzie
Vechi biblioteci româneşti din judeţul Cluj, 1850-1914
Lucia Turc
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, societatea românească ardeleană trece de la militantismul politic al revoluţiei de la 1848 la militantismul cultural. Această epocă înregistrează fenomenul de agregare culturală prin înfiinţarea a numeroase instituţii, societăţi, reuniuni cu scopul declarat de cultivare a limbii şi literaturii române. Actul cultural se verticalizează la toate nivelurile societăţii şi prin pătrunderea cărţii în diferite medii sociale cu intenţia de a contribui la ridicarea materială şi spirituală a tuturor românilor. Cel mai eficient mijloc de răspândire a cuvântului scris a fost înfiinţarea de biblioteci în toate zonele Transilvaniei. (întregul articol)
Evoluţia legătoriei manuale – sec. XV – XVIII
Dana Căprar
În secolul al XV-lea, inventarea tiparului a marcat o nouă epocă în istoria cărţii; a facilitat multiplicarea cărţii şi a dezvoltat implicit tehnica legătoriei. Meşteşugul legătoriei de carte nu s-a dezvoltat cu aceeaşi repeziciune ca acela al tipografiei. Între legătura manuscriselor medievale şi cea a primelor cărţi tipărite nu există nicio deosebire. Dacă unele forme ale cărţii tipărite au evoluat mai repede, legătura s-a păstrat multă vreme în aceleaşi forme. Explicaţia acestei stagnări este în primul rând faptul că manuscrisul perioadei medievale târzii şi cartea tipărită au acelaşi format, codexul. (întregul articol)
File de istorie. Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de Studii economice 1960 - 1989
Partea a treia: Relaţiile cu publicul. Activitatea de organizare a colecţiilor, prelucrarea fondurilor de publicaţii
Chevul Tunde, Maria Crişan
La începutul anului universitar, s-au făcut cursuri de iniţiere a studenţilor în tainele bibliotecii și de orientare a acestora în bibliotecă. S-au dat indicații privind modul în care să se utilizeze cataloagele şi în care să fie completate buletinele de cerere; s-au organizat vizite la BCU pentru studenţii şi cadrele didactice ale facultății, cu ocazia deschiderii anului şcolar; au participat și la inaugurarea unor expoziții. Biblioteca a ţinut legătura cu Asociaţia Studenţilor din cadrul IP 3 după reorganizarea acestora. (întregul articol)
„Print and publish in Romania – Why not.”
Bertrand Whitley, Din Benghazi la București. Memorii din cel de-al Doilea Război Mondial, ediție îngrijită și studiu introductiv Adrian Boda, trad. Anca Ghețu și Adrian Boda, Cluj-Napoca, Argonaut, 2019.
Anca Chiorean
În perioada aprilie-noiembrie 2019, proiectul cultural Memoria Războiului a fost implementat de către Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca şi Asociaţia Res Bibliothecaria, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Rezultatele proiectului au fost reprezentate de volumele de memorii Bertrand Whitley, Din Benghazi la Bucureşti (Memorii din cel de-al Doilea Război Mondial) şi Gheorghe N. Ionescu, Jurnalul meu de război (1941-1945), precum şi colecţia digitală Memoria războiului. (întregul articol)
