Numărul 4/2023

 

Cuprins

 

Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor
Anca Chiorean

World Book and Copyright Day este sărbătoarea menită să promoveze la nivel mondial plăcerea cărții și a lecturii, organizată de UNESCO. Direcțiile principale aflate în discuție sunt acoperite de cele trei mari sectoare ale industriei cărții: editurile, librăriile și bibliotecile. Inițial a fost sărbătorită în 7 octombrie, la inițiativa directorului editurii Cervantes din Barcelona, fiind data nașterii lui Miguel de Cervantes, însă a fost ulterior mutată în data morții sale, 23 aprilie, ținând cont de faptul că această a doua dată coincide cu mai multe evenimente importante care astfel extind caracterul internațional al evenimentului:
23 April is a symbolic date in world literature. It is the date on which several prominent authors, William Shakespeare, Miguel de Cervantes and Inca Garcilaso de la Vega all died. This date was a natural choice for UNESCO's General Conference, held in Paris in 1995, to pay a world-wide tribute to books and authors on this date, encouraging everyone to access books. (întregul articol)

afis_ziua_bibliotecarului_2023.jpg

Doru Radosav, Transilvania are forma inimii. Istorie și peisaj în spațiul transilvănean al secolului al XVIII-lea, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022.
Prezentare de Florina Ilis

Prezentarea cărții Transilvania are forma inimii este un privilegiu pentru mine, deoarece mă simt onorată să vorbesc despre un volum ce reprezintă pentru domeniul istoriei culturii din țara noastră un eveniment editorial de excepție. În discursul meu voi face o descriere succintă a cărții și voi evidenția câteva dintre meritele volumului Transilvania are forma inimii, publicat la Editura Școala Ardeleană, la sfârșitul anului trecut. 
Sentimentul naturii, așa cum îl percepe omul secolului al XVIII-lea, poate fi exprimat în cadrul unei problematici mai largi, care presupune atât urmărirea percepțiilor și reprezentărilor raportului dintre om – natură/peisaj, cât și, în zona discursului istoriografic în interiorul căruia motivul recurent mai multor perioade istorice - al refugiului în natură - se construiește în și printr-un discurs intelectual asumat. Ieșirea din idealul cavaleresc și întoarcerea spatelui vieții curtenești se face, după cum arăta încă din 1919 istoricul Johan Huizinga, fie prin alegerea unei vieți active, fie prin renunțarea la lume. Dar renunțarea la lume se poate realiza, după cum arată același istoric, în două feluri: pe de-o parte, prin alegerea unei vieți spirituale și, pe de altă parte, prin căutarea frumuseții vieții pământești altundeva decât în realitatea imediată. Acest altundeva va readuce omul în natură și va reda celor dezamăgiți de lume, dar încă dornici de viață, mai vechea iluzie a vieții fericite, binecunoscuta temă a literaturii pastorale. Pornind de aici, Huizinga plasează pastorala și sentimentul care i-a dat naștere alături de alte forme de viață și de gândire care prefigurează, în amurgul Evului Mediu, zorii lumii premoderne.  (întregul articol)

 

Doru Radosav, Transilvania are forma inimii. Istorie și peisaj în spațiul transilvănean al secolului al XVIII-lea, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022.
Prezentare de Ionuţ Costea

Cartea Transilvania are forma inimii reconstituie sensibilitatea colectivă şi individuală a sec. al XVIII-lea. Munca de cercetare a istoricului forează în straturile profunde unde s-a sedimentat relaţia omului-comunităţii din acele timpuri cu natura. Personajul principal al cărţii este individul-comunitatea. Acest personaj este descoperit şi adus în faţa noastră prin atitudinile şi sensibilităţile sale faţă de natură-peisaj. Contextele în care omul-comunitatea  interacţionează cu natura-peisajul sunt: estetice, ideologice, administrative, cotidiene. Aceste contexte ale sec. al XVIII-lea nu se prezintă izolat, ca zone autonome. Nu avem de-a face cu o reprezentare de genul niveluri arheologice în care se ilustrează pentru o cronologie un context social, cultural specifice. Aceste contexte interferează, reconstituind tumultul vibraţiilor intelectuale ale secolului Luminilor. (întregul articol)

 

Locul unde se întâlnesc măiestria și profesionalismul
Iulia-Veronica Pop

Luna aprilie deschide seria cu viață lungă, sperăm, a Măiestriilor. Primele măiastre care au acceptat să vedem frumosul care iese din mâinile lor sunt Ana Maria Boldescu, Serviciul Prelucrarea publicațiilor; Daniela Todor și Lucia Turc, Biroul Cercetare bibliografică. Documentare; Daniela Poelincă, Serviciul Dezvoltarea colecțiilor, Legal periodice; Mariana Peter, Serviciul Conservarea colecțiilor, Depozite; Mădălina Radu, documentarist UBB, Biblioteca Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Frumosul e … frumos, așa că nici un contează ordinea celor măiestre. Profesia e la Palatul Cărții, iar talentul a ajuns aici din împrejurimile Clujului, din Sălaj, Hunedoara, Mureș… (întregul articol)