Numărul 4/2021

Sumar

 

Adaptarea serviciilor pentru utilizatori în timpul pandemiei
Adriana Szekely, Monica Stoica

Anul 2020 a reprezentat pentru personalul bibliotecilor, un an al provocărilor, dar şi al experimentărilor,  inovărilor. În acest articol vom prezenta, ca un model de bune practici, serviciile şi activităţile desfăşurate în beneficiul utilizatorilor, în condiţiile impuse de pandemie.
Obiectivul principal de activitate l-a reprezentat asigurarea unor servicii de bibliotecă adaptate noii situaţii de criză, generate de pandemie. În cazul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, personalul din departamentele destinate activităţilor cu publicul şi-a desfăşurat activitatea specifică în punctele de lucru din sediul central, sălile de lectură de la parterul clădirii şi secţia de împrumut de la demisol. Punctele de lucru au fost organizate în vederea deservirii utilizatorilor care au apelat la serviciile bibliotecii, adaptate conform legislaţiei specifice pandemiei cu SARS CoV2 (purtarea măştii, utilizarea dezinfectantelor de mâini, asigurarea distanţării sociale, etc.). În acest context, Biblioteca și-a adaptat spațiile și serviciile oferite publicului la noua situație, aplicând măsurile recomandate de legislația specifică bibliotecilor. (întregul articol)

 

Evoluţia legătoriei manuale – sec. I – XV
Dana Căprar

Majoritatea cercetătorilor români care au scris despre legăturile de cărţi (excepţie făcând ferecăturile) au făcut-o doar în contextul descrierii unor exemplare de cărţi, fără a da cititorilor noţiunile necesare înţelegerii meşteşugului, de aceea vom face o introducere istorică, redusă la datele necesare pentru cunoaşterea apariţiei şi dezvoltării lui din cele mai vechi timpuri, vom arăta procedeele tehnice ale vechilor legători în piele, valabile pretutindeni şi oricând, fără de care nu se poate înţelege nici arta legătoriei româneşti.
Legătoria manuală a apărut la începuturile erei creştine din nevoia de a organiza, într-o formă durabilă şi uşor de folosit, materialele scrise ale vremii. Prin urmare, rolul legăturii este, înainte de toate, unul de protecţie. Pe lângă acesta, legătura are şi un rol estetic, iar la cartea sacră şi la cea omagială, un rol solemn. (întregul articol)

 

Emil Racoviţă inovator în documentarea ştiinţifică
Angela Marcu

În 1920, în momentul în care accepta invitaţia Universităţii clujene de a prelua catedra de biologie generală de la Facultatea de ştiinţe din Cluj, marele savant Emil Racoviţă avea o carieră ştiinţifică strălucită, în plină ascensiune. Era deja cunoscut în lumea ştiinţifică internaţională prin temeinice studii din domeniul zoologiei şi biospeologiei şi se bucura de prietenia şi aprecierea celor mai importanţi biologi ai Franţei. La data reîntoarcerii în România, participase, între 1897–1899, la cunoscuta expediţie pentru explorarea Polului Sud, fiind la acea dată şef de lucrări la laboratorul de anatomie comparată de la Sorbona şi subdirector al laboratorului Arago de la Banyuls-sur-Mer. Din 1909 conducea, împreună cu G. Pruvot, revista Archive de Zoologie expérimentale et générale, iar în 1907 începuse editarea publicaţiei periodice Biospeologica.
După instalarea sa la Cluj, Racoviţă înfiinţează Institutul Român de Speologie, continuă să tipărească Biospeologica şi începe publicarea periodicului Lucrările Institutului de speologie din Cluj1 cu intenţia de a-şi continua activitatea ştiinţifică anterioară. (întregul articol)

 

Ion Muşlea (1899 – 1966)
Paula Cotoi

Ion Mușlea (29 septembrie 1899, Scheii Brașovului – 27 iulie 1966, Cluj) a fost al zecelea fiu al învățătorului Candid Mușlea și al Ecaterinei Mușlea, născută Pitiș. Urmează studiile liceale la Brașov, iar apoi studii universitare la Cluj, în cadrul Facultății de Litere și Filozofie. În perioada 1924-1925 se specializează în folclor la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, urmând simultan și cursuri de bibliografie și biblioteconomie la École Nationale des Chartes. A început să lucreze încă din perioada studenției, în anii 1919-1923 fiind angajat pe rând ca diurnist la Primăria orașului Cluj, copist la Inspectoratul Muzeelor Transilvaniei și bibliotecar la Seminarul de franceză. Reîntors de la Paris, în 1925 ocupă un post de bibliotecar ajutător la Biblioteca Universității din Cluj, unde a avansat până la poziția de director. (întregul articol)

 

Constantin Negulescu (1921 - 2011)
Iulia Puie

Director al BCU între anii 1960-1983.
S-a născut în București la data de 17 ianuarie 1921 și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie, la Universitatea din București. În 1950 și-a început activitatea în Cluj-Napoca, ca secretar științific la Academia Republicii Populare România, Filiala Cluj, iar apoi, a fost numit șef de sector, în cadrul Bibliotecii Academiei.
Un moment foarte important în cariera sa a fost anul 1960, când a devenit director al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, funcție pe care a ocupat-o până la pensionarea sa, în anul 1983. (întregul articol)

 

Mihail Triteanu (1930 - 1993)
Iulia-Maria Puie

Director al BCU între anii 1961-1969.
S-a născut în localitatea Viișoara din Județul Cluj. Școala primară, în perioada 1937-1941, a urmat-o la Câmpia Turzii, iar în perioada 1971-1949 a urmat cursurile Liceului din Turda.
În anul 1949 și-a început studiile universitare la Facultatea de Filologie, specializarea Limba şi literatura română, din cadrul Universităţii „Victor Babeș” din Cluj-Napoca, actuala Universitate Babeș-Bolyai. În cadrul aceleiași instituții, în 1975, a luat doctoratul în filologie, cu lucrarea „Monografia revistei «Luceafărul»”. (întregul articol)

 

Digitizarea bibliografiilor de curs la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca - Studiu de caz: Facultatea de Psihologie-Științe ale Educației
Kovács Eszter, Gal Enikő, Mirișan Gabriela, Pop Ágota

27 aprilie 2020 era ziua în care activitățile Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca aveau să fie reluate după o pauză de mai mult de o lună (activitățile de relații cu publicul fiind suspendate din data de 12 martie 2020, în urma măsurilor luate de organele abilitate din România ca măsuri preventive pentru limitarea infectării cu noul coronavirus – COVID-19).
La momentul apariției acestui articol (aprilie 2021) va fi trecut un an întreg de la acea zi de luni când, revenind la bibliotecă, activitățile de relații cu publicul au fost complet regândite și reorganizate astfel încât să poată fi desfășurate în format virtual. Asistența utilizatorilor „s-a mutat” în spațiul online (webinarii și sesiuni de training în sistem videoconferințe, corespondențe pe e-mail, formulare de contact, conturi de social media, inclusiv un chatboot pe Facebook), iar accesul la suporturile de studiu a fost asigurat, la fel, prin crearea unei platforme online. (întregul articol)

 

File de istorie. Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de Studii economice 1960 - 1989
Partea a doua: Locaţiile bibliotecii şi evoluţia fondului de publicaţii 1960 - 1990
Chevul Tunde, Maria Crișan

Date importante despre biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de Studii Economice:
Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani Cluj s-a înfiinţat la 01.10.1960, conform Ordinului Ministrului Învăţământului 01888/1960, titulatura bibliotecii fiind: Bibliotecă de învăţământ superior şi de documentare ştiinţifică.

  • În anul 1965, Biblioteca a fost vizitată de delegaţii străine din ţările de democraţie populară, formate din profesori, cercetători, bibliotecari şi de delegaţii ale unor institute din ţară.
  • Potrivit Ordinului Ministrului nr. 1098/1965, munca de conducere şi aprovizionare a Bibliotecii Institutului Pedagogic de 3 ani va trece în sarcina BCU Cluj.
  • Din conducerea Institutului Pedagogic de 3 ani au făcut parte: rector I. Ciobanu, prorector S. Groze.
  • Din anul 1966, Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani funcţionează ca filială a BCU Cluj. (întregul articol)

 

Kokas Károly, Kalauz a modern könyvtárak világába. A könyvtárak új feladatai és megváltozott szerepük a 21. század elején (Ghid în lumea bibliotecilor moderne. Activități noi și rolul schimbat al bibliotecilor la începutul secolului XXI), Budapest, Akadémia Kiadó, 2020.
Eva Szegedi

Cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Institutului de Biblioteconomie din Budapesta, s-a organizat la finele anului trecut o conferință online, cu titlul: Környezettudatos könyvtárak, sikeres fenntarthatóság (Biblioteci ecologice, inovație sustenabilă). Prelegerile conferinței s-au conturat în jurul prezenței comune în biblioteci a tradiției și a sustenabilității. Pornind de la aceste concepte, vom aminti ideile principale, respectiv vom prezenta un volum recent apărut în domeniul biblioteconomiei.
Pe lângă faptul că bibliotecile trebuie să se adapteze în permanență la condițiile economice, sustenabilitatea are, de asemenea,  pilonii ei economici. În organizațiile de inovație ale IFLA, precum și în programul tuturor președinților, sustenabilitatea constituie o idee centrală.  Motto-ul actualului președinte: Christine Mackenzie este „Let`s work together”, ea consideră că accesul liber la informații este un principiu de bază comun, care inevitabil pătrunde în toate obiectivele și sarcinile propuse. (întregul articol)