File de istorie. Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de Studii economice 1960 - 1989

Prima parte: Colectivul bibliotecii; activitatea documentară și științifică a bibliotecarilor

Chevul Tunde*

bibliotecar FSEGA

Maria Crișan**

bibliotecar FSEGA

 

În articolul de față dorim să prezentăm cercetările noastre referitoare la istoria Bibliotecii de Științe Economice, în cazul de față, prezentarea Colectivul bibliotecii; activitatea documentară și științifică a bibliotecarilor între 1960-1990.

Biblioteca de Științe Economice are la origine fondurile bibliotecii Institutului Pedagogic de 3 ani. În repetate rânduri, mai ales după 2006 (anul în care biblioteca a ajuns să funcționeze în actualul spațiu), am fost solicitaţi să  comunicăm cât mai multe informații despre istoricul bibliotecii, despre începuturile acesteia, dar am constatat că noi deţineam doar informații aproximative, neclare. Am fost preocupați în tot acest timp de corectitudinea datelor și informaţiilor1 care ne erau solicitate în legătură cu acest subiect. Oricât de puţine, documentele cercetate în arhiva internă a bibliotecii, în statisticile mai vechi, în registrele de evidenţă, ne-au ajutat la reconstituirea activităţilor și a evenimentelor care alcătuiesc istoria bibliotecii.

Oficial, înființarea bibliotecii este dovedită prin Ordinul Ministerului Învăţământului nr. 01888/1960 din 01.10.1960, privind bibliotecile din învățământul superior și cele de documentare. Un alt reper în istoria bibliotecii îl constituie faptul că, în anul 1965, Biblioteca Facultăţii de Studii Economice trece în subordinea Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, prin ordinul  nr. 1098/1965  al ministerului, iar din anul 1966, biblioteca funcţionează ca filială a Bibliotecii Centrale Universitare Cluj. Conform procesului verbal din 1 aprilie 1973, biblioteca filială, se uneşte cu bibliotecile de catedră. În acel an, Facultatea de Studii Economice avea 29.973 volume, în valoare de 564.396,30 lei, iar Institutul Pedagogic de 3 ani 54.400 volume în inventar, în valoare de 857.042,53 lei.

În anul 1973, publicaţiile aparţinând catedrelor din facultate (bibliotecilor de catedră) s-au transferat la biblioteca facultății; doar cele de la Catedra de Economie politică au fost păstrate şi transferate ulterior, acestea purtând prescurtarea EP .

Conform procesului  verbal din  30.12.1981, publicațiile  Bibliotecii de Ştiinte Economice,  aflate la raft liber, au fost transferate în gestiunea Bibliotecii Centrale Universitare Cluj Napoca, situată pe str. Clinicilor. nr. 2. 

De-a lungul existenţei sale, biblioteca a beneficiat de activitatea unor oameni cu un înalt nivel de pregătire ştiinţifică şi culturală, oameni care au făcut cinste profesiei de bibliotecar. Activitatea profesională a acestora acoperea toate segmentele specifice bibliotecii universitare: activitatea cu utilizatorii, iniţierea în găsirea informaţiei, activitatea de prelucrare a publicaţiilor, de gestionare a mişcării fondului, activitatea bibliografică etc.

Pentru bunul mers al activității se întocmeau planuri de lucru concrete, stabilite pe săptămâni sau luni pentru fiecare bibliotecar în parte, iar aceştia își luau angajamentul îndeplinirii sarcinilor care le reveneau, respectând termenele stabilite.

Bibliotecarii au fost preocupați ca gestionarea fondurilor să se facă şi să se ţină corect. Ei au desfășurat o activitate științifică bogată, au făcut despuieri de articole din revistele de specialitate, au făcut descrieri analitice pe fișe, care apoi au apărut în formă editată; au întocmit bibliografii tematice, care au fost editate sub egida diferitelor centre de cercetare. Personalul bibliotecii împreună cu şefii de serviciu, au avut o vastă activitate publicistică, majoritatea articolelor apărând în revistele: „Biblioteca și universitatea”, „Studii și lucrări de biblioteconomie”.

Pentru vremea respectivă, considerăm că aveau o viziune modernă asupra activității bibliotecii, putem spune, cu toată obiectivitatea, că în munca pe care au desfăşurat-o s-au comportat ca niște bibliotecari moderni, demni de secolul XX. Suntem conștienți de faptul că principala sursă de informare în demersul nostru o reprezintă dosarele întocmite de colegii noștri bibliotecari. În consecință, subiectivismul celor relatate nu poate fi exclus în totalitate. Datorită acestui fapt, am încercat să aplicăm un filtru pentru prezentarea și prelucrarea acestor informații. Apoi, ca să obținem un grad de obiectivitate acceptabilă, am verificat lista și conținutul bibliografiilor și lucrărilor publicate.

Fără a ne lăuda și cu riscul de a fi considerați părtinitori, dorim să precizăm că în rândurile care urmează vom prezenta profesionalismul, implicarea, entuziasmul înaintaşilor noştri în activitatea lor a cărui scop l-a constituit prelucrarea şi conservarea publicaţiilor, servirea cât mai promptă a utilizatorilor.

Dorim să trezim simţul curiozităţii cititorului, prelucrând informaţiile astfel încât acestea să găsească răspuns la întrebările: cum vor fi scoase în evidenţă activităţile desfășurate de colegii noștri, care dintre ele erau cele mai importante?

Urmărind documentele găsite în arhiva bibliotecii, printre care transferurile de publicaţii, casările, dările de seamă anuale etc. am putut cerceta și descrie activitățile desfășurate pe tot parcursul perioadei cercetate. Am parcurs cu mare atenţie aceste documente (RMF-uri, bordeoruri, registrele de inventar, registrele topografice etc.), pentru că activităţile specifice reflectate în acestea determinau modificări în toate cataloagele pe care le deţineau.2

Am demarat proiectul nostru prin aducerea  dosarelor de la subsolul clădirii, pe care le-am igienizat, apoi am trecut la răsfoirea acestora, cu scopul de a face însemnări și conspecte. A urmat prelucrarea datelor, schița-proiect a studiului, scanarea documentelor, cercetarea în arhiva internă, transcrirea informaţiilor, cercetarea în fondurile BCU, în arhivele BCU.

Dosarele parcurse conțin informații referitoare la fondul bibliotecii, numărul de cititori, acte oficiale. Toate activitățile desfășurate pe parcursul unui an erau însumate în aşa-numita Dare de seamă anuală, în planul de lucru general, apoi planul de sarcini, defalcat pe bibliotecari. Au mai fost găsite documente despre casări, transferuri, borderouri de cărți, comenzi.

Dat fiind faptul că intervalul pe care îl analizăm însumează aproape 30 de ani de activitate în bibliotecă, acesta a fost împărțit în două perioade. Pentru anii 1960-1970, cercetarea a fost făcută de d-na bibliotecar Crișan Maria, iar de perioada cuprinsă între anii 1970-1989 s-a ocupat d-na bibliotecar Chevul Tünde.

Bibliotecile răspund uneia dintre nevoile fundamentale ale societăţii, aceea de a păstra şi de a transmite generaţiilor viitoare cunoştinţele dobândite de-a lungul timpului, înregistrate pe un suport durabil.3

Biblioteca trebuie să cunoască planurile de învăţământ, domeniile de cercetare privind perspectivele universităţii. Faptul că universitatea şi biblioteca au un deziderat principal comun, face ca relaţia dintre ele să nu fie univocă.4 Scopul bibliotecii este acela de a furniza publicului larg informaţiile necesare instruirii. Bibliotecarul este cel care iniţiază şi orientează. Rolul şi locul bibliotecii în cadrul universităţii nu este numai o cerinţă obişnuită, ci un imperativ special al relaţiei între educaţia superioară şi informarea documentară deopotrivă.5

Misiunea Institutului Pedagogic de 3 ani – Biblioteca de Studii Economice6 era aceea de a comunica utilizatorilor documentele aflate în colecţiile sale, de a răspunde cerinţelor complexe şi diverse de studiu, informare, documentare. Calitatea procesului de comunicare este o latură a interfeţei cu utilizatorii şi necesită o orientare profundă către utilizator.7

Rolul unei structuri biblioteconomice universitare este acela de a oferi accesul la informaţie, liber şi egal pentru toţi utilizatorii, de a promova informaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, în scop didactic şi de cercetare. Acest lucru nu poate fi rezolvat fără o gândire în plan ergonomic, corespunzătoare cerinţelor utilizatorilor.8

Institutul pedagogic de 3 ani Cluj

În 1960, în România se înfiinţează Institutele Pedagogice de 3 ani, printre care şi Institutul din Cluj. În aceste institute de numai 3 ani se dobândesc calificări profesionale superioare de specialitate şi gradele didactice de către profesorii care predau la clasele III-VIII.

Institutul pedagogic de 3 ani din Cluj9 era situat pe strada Ştefan cel Mare nr. 4.

Facultăţile institutului au fost:  Facultatea de Matematică, Facultatea de Fizică–Chimie, cu secţiile: fizică şi chimie, cunoştinţe industriale, teoretice şi practice; Facultatea de Ştiinţe naturale, cu secţia de ştiinţe naturale şi cunoştinţe agricole, teoretice şi practice;  Facultatea de Istorie-Georgrafie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Arte plastice (pedagogică); Facultatea de Educaţie Fizică; Facultatea de Muzică.

Biblioteca se înscria încă de atunci printre factorii care asigurau studenţilor şi cadrelor didactice o serioasă şi temeinică informare ştiinţifică.

Conform profilului institutului cu 8 facultăţi, 10 secţii şi 15 catedre, toate specializările erau reprezentate în rafturile bibliotecii.10 Parcugând cartea ”Institutul pedagogic de 3 ani, Cluj, 1962” realizăm de ce fondul bibliotecii noastre era atât de eterogen. Cuprindea publicaţii din toate aceste domenii: fizică, pedagogie, muzică, arte, agricultură, zootehnie, literatură.

Colectivul bibliotecii

Pentru anii 1960-1964 nu am găsit numele bibliotecarilor, doar numărul lor.

În anul 1960, biblioteca a avut un bibliotecar cu studii superioare.

În anul 1961, biblioteca a avut doi bibliotecari cu studii superioare şi un bibliotecar cu studii medii.

În anul 1962, biblioteca a avut trei bibliotecari cu studii superioare şi un bibliotecar cu studii medii.

În anul 1963, biblioteca a avut cinci bibliotecari cu studii superioare, un bibliotecar cu studii medii (şi un an de facultate) şi un mânuitor cărţi (cu şcoală generală de 8 ani). Tot in acest an au absolvit cursuri de pregătire profesională două persoane: şeful de serviciu şi o bibliotecară, curs organizat în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. În acest an apare funcţionând ca şef serviciu tovarăşul Lemeni Iosif, iar documentele erau întocmite de bibliotecara Niculiţă Teodora; pentru activitatea depusă în anul 1963 au fost propuşi pentru premiere bibliotecarii: Rusu Ileana, Niculiţă Teodora, Turdeanu Aurel.

În anul 1964, şef serviciu era tot Lemeni Iosif. În acest an biblioteca a avut cinci bibliotecari cu studii superioare, un bibliotecar cu studii medii, doi mânuitori carte (cu  şcoală generală de 8 ani) şi un compactor.

Pentru trimestrul I al anului 1964 sunt propuși pentru premiere Rus Ileana - depozitar, Niculiță Teodora – bibliotecar, Turdeanu Aurel - bibliotecar; în trimestrul al doilea, sunt propuşi pentru premiere Corşeu Viorica (depozitară cărţi), Marcu Eva (bibliotecară), Rothman Francisc (legător de cărţi); în trimestrul al treilea sunt propuși pentru premiere Rus Ileana (depozitară cărţi), Sîrbu Eleonora (bibliotecară), Coman Elena (bibliotecară); propunerile au fost justificate de către şeful de serviciu (Lemeni Iosif); acesta a propus şi sumele de premiere pentru fiecare bibliotecar.

1965

Colectivul bibliotecii este compus din: sef serviciu bibliotecă IP 3 – Popovici Mircea, Coman Elena – bibliotecar studii superioare, Gagea Eva - bibliotecar studii superioare, Sîrbu Eleonora – bibliotecar I, Niculiţă Teodora – bibliotecar studii superioare, Turdeanu Aurel - bibliotecar studii superioare, Rusu Ileana (sau Rus Elena) – mânuitor cărţi, Corşeu Viorica – mânuitor cărţi, Rothman Francisc - legător manual (compactor), doi bibliotecari de la bibliotecile din cămine: studenţii Moisescu Rodica şi Popa Nicolae.

1967

Prin reorganizarea făcută de către BCU personalul bibliotecii s-a redus de la 9 la 5 persoane.

Colectivul de bibliotecari este format din: șef serviciu Popovici Mircea, Opreanu (Gagea) Eva, Luka Ana – bibliotecari cu studii superioare, Sîrbu (Coman) Eleonora, Szabo Rozalia. Bibliotecarele Opreanu Eva şi Coman Eleonora au fost cuprinse în programul de perfecţionare profesională. Începând cu anul 1968, apare fişa postului pentru fiecare bibliotecar.

1970

Colectivul de bibliotecari era format din: Oprean Eva, Popovici Mircea, Luke Ana, Sirb Eleonora.

1972

Colectivul de bibliotecari era format din: Patica Adrian, Tasnádi Clara, Bálint Iulia, Sirb Eleonora, Szabo Rozalia;  sunt consemnate fluctuaţii de personal.

1973

Colectivul de bibliotecari era format din: Tasnádi Clara, Popovici Mircea, Pațica Adrian, Bálint Iulia, Lungu Eleonora, Oprean Eva.

1974-1976

Colectivul de bibliotecari era format din: Tasnádi Clara, Popovici Mircea, Pațica Adrian, Bálint Iulia, Oprean Eva, Sirb Eleonora.

1978

Colectivul de bibliotecari este format din: Oprean Eva, Silaghi Pia, Szabó Rozalia, Chișu Veronica,  Tasnádi Clara, Mândruţ Stelian, Popoviciu Mircea, Lazar Ligia, Drăgan Ildi.

1981

Colectivul de bibliotecari era format din: Ditu Mariana, Mezei Eva, Popovici Mircea, Tasnádi Clara.

1985

Colectivul de bibliotecari era format din: Oprean Eva, Silaghi Pia, Cosmuta Liliana, Szabo Rozalia, Pop Liana, Popescu Adriana.

1985

Colectivul de bibliotecari era format din: 5 bibliotecari cu studii superioare si 3 bibliotecari cu studii medii.

1986

Colectivul era compus din Rodica Vlassa, șefa de serviciu, Diana Șincai, Maria Reș, Ditu Mărioara, Popescu Adriana, Silaghi Pia, Fosti Carmen.

1987

Colectivul de bibliotecari era format din: Szilaghi Pia, Sincai Diana, Fosti Carmen, Popescu Adriana, Drăgan Ildikó.

1988

Colectivul de bibliotecari era format din: Ditu Marioara, Popescu Adriana, Șincai Pia, Fosti Carmen, Silaghi Pia.

1989 

Faţă de  anul 1988 apare în plus numele Szász Irina.

Activitatea de documentare ştiinţifică şi bibliografică a bibliotecarilor

Un aspect foarte important în istoria  parcursă îl constituie activitatea de documentare, activitate care cuprinde acţiunile bibliotecarilor pentru întocmirea diferitelor bibliografii (pe fişa catalog, care erau ulterior editate).

În 1964, bibliotecarii Popovici Mircea, Oprean Eva şi Luka Ana au contribuit la întocmirea lucrării „Activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice ale Universităţii din Cluj în perioada 1919-1960”. Lucrarea a fost întocmită pentru cele 8 facultăţi pe care le-a avut Institutul Pedagogic de  3 ani.

Biblioteca a întocmit bibliografii pentru lucrările:

Aspecte din lupta minerilor din Valea Jiului din 1920;  Contribuţia maselor populare la redresarea economică a Regiunii Cluj, între anii 1945-1947.

În 1965, colectivul bibliotecii a contribuit la executarea diferitelor lucrări ştiinţifice editate de BCU Cluj; editarea lucrării „Cărţi străine intrate în bibliotecile din învăţământul superior din ţară”, la seriile: Ştiinţele naturii, Agricultură, Medicină, Ştiinţe Sociale; a fost editată de către BCU Bucureşti. A început editarea lucrării „Caietul documentar cu informaţiile bibliografice lunare” în care era cuprins  tot materialul care intra în bibliotecă într-o lună.

1966

Este menţionată colaborarea la întocmirea catalogului colectiv editat de BCU Bucureşti ”Catalogul colectiv de cărți și periodice intrate în bibliotecile de învățământ superior din țară”.

Colaborarea la editarea publicaţiei „Cărţi străine intrate în bibliotecile de învăţământ superior din ţară”; la întocmirea unor materiale bibliografice necesare editării unor cursuri de fizică pentru Institutul Pedagogic.

1968

S-au despuiat revistele mai importante, cerute de programa analitică a procesului de învăţământ. Ex.: Revista  de Pedagogie, Studii de Istorie, Lupta de Clasă, etc.

S-au conspectat şi s-au întocmit fişe pentru articolele din revistele: Studii de documentare şi bibliologie, Revista Bibliotecilor, Probleme de documentare şi informare.

De asemenea, bibliotecarii au întocmit diferite articole de specialitate pe care le-au publicat în diferite reviste sau le-au susținut la ședințele din cadrul cercurilor științifice ale Bibliotecii Centrale Universitare Cluj.

1970

Au lucrat la bibliografia revistei Educație fizică şi sport 1948-1969. Aflăm că este în curs de editare indexul revistei Pedagogia 1960-1970. Au întocmit fișe pentru Activitatea Cadrelor Didactice 1970, apoi au terminat bibliografia revistei Educaţie fizică şi sport 1948-1969.

1971

În colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară, au elaborat un ghid al bibliotecii pentru studenții din anul I, denumit Ghidul studentului economist.

1972

Tovarășul Popovici Mircea  a publicat patru articole în „Anuarul BCU Cluj- Napoca” şi în lucrarea „Biblioteca și universitatea”.

1973

În 1973, apar trei lucrări ale bibliotecarilor în Biblioteca și universitatea. De asemenea, au apărut indicii bibliografici pentru revista „Finanțe și Credit1964-1973 și au lucrat la indicii bibliografici pentru revista „Contabilitatea” 1964-1973.

1974

Continuă  munca de consemnare a activității cadrelor didactice, descrierea  analitică, pe fișe, din revistele “Finanțe și credit”, „Contabilitatea”, „Viața economică”, „Revista de statistică”.

1975

Bibliotecarii au redactat activitatea cadrelor didactice pentru perioada cuprinsă între 1919-1973, au continuat descrierea analitică pe fișe din revistele “Finanțe și credit”,  „Contabilitatea”, „Viața economică”, „Revista de statistică”.

Au fost susţinute două prelegeri, care ulterior au fost  publicate în volumul II al lucrării Universitatea şi Biblioteca.

1978-1979

Biblioteca deţine şi surse bibliografice secundare,  publicații apărute la: Institutul central de cercetări economice, Institutul de cercetare chimică, Bibliotea Academiei, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Academia de Științe agricole și industria alimentară, Institutul național de informare documentară, Anuare statistice economico-financiare.

Colectivul bibliotecii este antrenat în elaborarea unei bibliografii economice care  începând cu anul 1979 va fi multiplicată în cadrul Centrului de multiplicare al Universităţii,  urmând să apară apoi la  Editura Academiei.

În anul 1979 apare un alt articol publicat în “Biblioteca şi învățământul” și se continuă descrierea analitică pe fișe a diferitelor articole din revistele de specialitate.

După cum preciza Mircea Popovici11, instrumentele de informare-documentare necesare procesului de învăţămţământ sunt12: bibliografiile tematice curente, bibliografiile tematice retrospective, lucrările de sinteză, materialele de informare curentă generală și din domeniul științelor de graniță, iar beneficiari sunt cadrele didactice și studenții.

1981

Biblioteca editează Bibliografia activității cadrelor didactice; a fost întocmita Bibliografia cadrelor didactice de la Academia Comercială Cluj-Braşov 1920-1980.

Biblioteca editează “Buletinul publicațiilor noi intrate în bibliotecă”,  care este transmis decanatelor, cadrelor didactice şi care se găsește expus în sala de lectură.

Pentru a sprijni cadrele didactice preuniveristare, au început să lucreze la catalogul  tematic al Revistei de Pedagogie 1952-1982.

1982

Întocmesc liste bibliografice: Lista cu cărţi străine din BCU. Brosura Indici tematici şi adnotaţi 1952-1979 a Revistei de pedagogie a fost tipărita în cadrul atelierului de multiplicare al Universității; s-a continuat  activitatea de traducere a tezaurului cu termeni economici.

Conform arhivei interne se lucrează la Bibliografia Agricolă Română. Economie agrară,  volumul III, 1970-1981, care urmează să fie tipărită la Academia de Studii Agrare din București si care conţine  6100 de referinţe bibliografice.

1983

Popovici Mircea, descrie detaliat în revista Biblioteca și Învățământul nr. VIII/ 1984, procesul de întocmire a lucrării “Bibliografia Agricolă Română: 1808-1983, Secția economie agrară.13; este editată de BCU, susţinută de Facultatea de Ştiinţe economice în colaborare cu Institutul Central de Cercetări Economice, Institutul de Economie Agrară, precum și cu alte centre din țară.

Bibliotecarii au  contribuit cu articole la redactarea lucrării “Istoricul învățământului economic superior în Transilvania”.

1984  

Se continuă completarea la Bibliografia cărților străine, Bibliografia periodicelor străine; Bibliografia agricolă. Sunt publicate două prelegeri în volumul VII din Biblioteca şi Învățământul .

Au întocmit următoarele teme pentru bibliografii: Academia de Ştiinţe Agricole şi Industria Alimentară; Institutul central de cercetări economice; Bibliografia Agricolă Română, Economie Agrară 1970-1984.

În colaboare cu Catedra de economia producției întocmesc bibliografia pentru lucrarea apărută sub coordonarea prof. dr. ing Somochis Boris Prelucrarea automată a informației economice în cadrul IAS Bonțida jud Cluj.

1985

S-a depus o activitate susținută pentru întocmirea Activităţii Ştiinţifice a cadrelor didactice şi a cercetătorilor Universităţii din Cluj Napoca, 1979-1984.

1986

Pentru întocmirea de bibliografii, sunt amintite următoarele teme: sistemul relaţiilor de producţie socialiste; analiza economico-financiară. Au reuşit să reorganizeze formatele I și IV (cărţile fiind cotate încă de la început pe formate, după înălţimea publicaţiilor).

Au apărut multe activităţi noi datorită hotărârii de a așeza publicațiile din sala de lectură respectând CZU.

1987

Bibliotecarii au fost solicitaţi pentru întocmirea următoarelor teme pentru bibliografii: Sistemul relaţiilor de producţie socialiste; ONU - organizare şi atribuţii; Noua revoluţie agrară; Calitatea vieţii şi nivelul de trai; Forme ale procesului de naţionalizare şi cooperativizare.

Având în vedere faptul că angajații au contribuit la întocmirea Bibliografiei activităţii ştiinţifice a cadrelor didactice de la Facultatea de Studii economice, în raportul de activitate se menţioneaza că „aceste bibliografii au fost fişate şi intercalate în catalogul tematic.”

Cataloage tradiţionale, ca principalele instrumente de îndrumare în colecţiile bibliotecii.

Încă de la înfiinţarea bibliotecii, conform primelor informaţii peluate din arhiva internă, aflăm că bibliotecarii au înțeles că cea mai importantă şi corectă modalitate de a face cunoscute colecţiile bibliotecii, este aceea de întocmire a catalogelor.

Considerăm această activitate ca fiind una dintre cele mai importante, tocmai de aceea am preferat să lăsăm lista catalogelor aşa cum am găsit-o în arhiva internă.

Fişele se multiplicau manual cu mașina de scris; se observă permanenta grijă pentru întocmirea cât mai corectă a fișelor din cataloagele existente. Dactilografierea fişelor era făcută de către bibliotecari, la maşina de scris, pentru că nu exista post de dactilograf în biblioteca.

Găsim o informaţie interesantă, care ne relatează despre faptul că studenţii nu prea consultau revistele; iar bibliotecarii au rugat cadrele didactice să le recomande acestora consultarea revistelor de specialitate, indicându-le titluri şi articole.

În anul 1969, Biblioteca Centrală Universitară, a editat un ghid al bibliotecii care le-a fost înmânat studenţilor din toţi anii de studiu. S-au făcut cursuri cu studenţii (benevol) pentru cunoaşterea cataloagelor şi a felului în care acestea ajută la găsirea informaţiilor dorite.

În anul 1968, se continuă despuierea unor articole din revistele mai importante și care nu sunt prelucrate în Bibliografia RSR.

În 1969, s-a extins numărul cataloagelor, înfiinţându-se diferite cataloage tematice, s-a început întocmirea catalogului sistematic pentru Educaţie Fizică.

Începând cu anul 1968, fişele pentru publicaţii se primesc de la Biblioteca Centrală Universitară Cluj, cu borderou. Publicaţiile sunt clasificate în mare parte de colegii de la Biblioteca Centrală Universitară şi de către cei de la Biblioteca Institutului; aceștia erau specializaţi în executarea acestei activități, astfel încât clasificarea să reflecte cât mai exact conținutul lucrărilor. La Biblioteca Institutului clasificarea se făcea atât pentru periodicele primite la bibliotecă, cât şi pentru articolele despuiate din aceste periodice.

Până în anul 1969 în bibliotecă existau  următoarele tipuri de cataloage:

  • 2 cataloage alfabetice (intern şi extern) pentru cărţi;
  • 2 cataloage alfabetice (intern şi extern) pentru periodice şi despuieri din periodice;
  • 2 cataloage sistematice (intern şi extern) pentru cărţi;
  • 1 catalog sistematic pentru periodice şi despuieri din periodice;
  • 1 catalog geografic al periodicelor (pe ţări de provenienţă);
  • 1 catalog sistematic, tip fişe, al Buletinului de Informare Ştiinţifică al RSR;
  • 1 catalog al cărţilor noi intrate în bibliotecă (aranjat pe titluri şi pe ani)
  • 1 catalog alfabetic al publicaţiilor străine intrate în bibliotecă;
  • 1 catalog de cursuri, manuale şi tratate intrate în bibliotecă;
  • 1 catalog alfabetic al broşurilor;
  • 1 catalog sistematic al broşurilor;
  • 1 catalog alfabetic al microfilmelor;
  • 1 catalog sistematic al microfilmelor;
  • 1 catalog de albume;
  • 1 catalog tematic pentru educaţie fizică;
  • câte 1 catalog tematic pentru: Revista de Filosofie, Probleme Economice, Viaţa Economică;
  • 1 catalog cu probleme de ideologie, teze, în ajutorul celor care studiază învăţământul de partid;
  • 1 catalog al fondului referenţial;
  • 1 catalog alfabetic al cadrelor didactice din Institutul Pedagogic 3 ani;
  • 1 catalog cu lucrările ştiinţifice ale cadrelor didactice din Institutul Pedagogic 3 ani;
  • 1 fişier pentru precomenzi.

1970

Au continuat completarea cataloagelor existente, catalogul  tematic,  catalogul pentru educație fizică.  Cataloagele sistematice erau organizate după sistemul de clasificare zecimală. Clasificarea se facea pe fișele cu articolele științifice extrase din diferite periodice. Exista catalogul tematic pentru specialitățile din Facultatea de Științe Economice. S-a început întocmirea unui catalog tematic pentru pedagogie, pe fișe, cu articole din 10-12 reviste cu profil pedagogic și psihologic.

1971

S-a continuat completarea cataloagelor existente, s-a extins catalogul pentru articolele  ideologice. La bibliotecă se clasificau cărțile care intrau prin donație directă şi cele care nu se găseau la Biblioteca Centrală Universitară.

În anul 1971 biblioteca deţinea:

  • 2 cataloage alfabetice pentru cărţi;
  • 2 cataloage alfabetice pentru reviste;
  • 2 cataloage sistematice pentru cărţi;
  • 2 cataloage sistematice pentru reviste;
  • 1 catalog sistematic pentru  Buletinul industrial;
  • 1 catalog cursuri și manuale;
  • 1 catalog cu titluri noi în bibliotecă;
  • 2 cataloage care conțineau  planuri de învățământ (Institutul Pedagogic 3 ani);
  • 1 catalog  pentru precomenzi;
  • 1 catalog  alfabetic al  cadrelor didactice de la Institutul Pedagogic 3 ani;
  • 1 catalog cu activitatea cadrelor didactice;
  • 1 catalog  pentru albume;
  • 1 catalog tematic - educație fizică;
  • câte un catalog pentru:  Revista de filozofie, Economice, Viața economică.
  • 1 catalog  al fondului de referințe.

1972

Pe lângă cataloagele enumerate, biblioteca dispunea și de un catalog nou, catalogul geografic al periodicelor.

1973

Pentru anul 1973 enumerăm următoarele cataloage:

  • 4 cataloage  alfabetice pentru  cărți;
  • 2 cataloage  alfabetice pentru reviste;
  • 4 cataloage sistematice pentru cărți;
  • 2 cataloage sistematice pentru reviste;
  • 1 catalog sistematic pentru Buletinul industrial;
  • 2 cataloage pentru cursuri și manuale;
  • 1 catalog cu  titluri noi în bibliotecă;
  • 2 cataloage cu planuri de învățământ (Institutul Pedagogic 3 ani,  Ştiinţe Economice);
  • 1 catalog  pentru precomenzi;
  • 1 catalog alfabetic al cadrelor didactice Institutul Pedagogic 3 ani;
  • 1 catalog cu activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice;
  • 1 catalog pentru albume;
  • 1 catalog  tematic - educație fizică;
  • 5 cataloage  tematice pentru: Revista de filozofie, Economice, Viața economică;
  • 1 catalog  al fondului referințe;
  • 1 catalog geografic al periodicelor;
  • 1 catalog al cărților străine: 1970-1973.

1981

Catalog sistematic cărţi – 3.

Catalog alfabetic cărţi – 3.

Catalog Special  - 4.

Catalog alfabetic periodice – 2.

Catalog sistematic periodice – 2.

Catalog Special - 2.

1982

Pe lângă celelalte activități, colectivul bibliotecii ajută şi la organizarea catalogului alfabetic al bibliotecii de matematică.

Au început refacerea catalogului topografic, lucrare care a continuat și în anul 1983.

1985

Aveau 7 cataloage  pentru cărți şi 5 cataloage pentru reviste. Ca noutate pentru anul 1985: apare catalogul  topografic la sala de lectură.

1988

Apare catalogul tematic de la catedra de Economie Politică și cel topografic la sala de lectură.

Bibliotecarii își desfășurau activitatea profesională cu simțul datoriei, având ca principal scop, satisfacerea nevoilor utilizatorilor.

Aceştia urmăreau cerințele cititorilor, nevoile lor legate de lectură, aflau care erau categoriile de publicații de care aveau nevoie. În acest sens, colaborau cu decanatul facultății pentru elaborarea „planului de editură”, făceau propuneri pentru abonamente străine, cereau achiziționarea anumitor cărți.

Bibliotecile, ca orice altă instituție, au fost nevoite de-a lungul timpului, să se adapteze la schimbările societății, să-și reconstruiască strategia, structurile, obiectivele.14

În încercarea de a atrage utilizatorii, cadre didactice, studenți etc.  bibliotecarii au introdus o serie întreagă de planuri şi acțiuni:  au întocmit  materiale pentru informarea corectă a utilizatorilor bibliotecii, au elaborat  cataloage tradiționale  (cca 13-20), ordonate alfabetic și sistematic pe diferite teme.

Pentru a informa corect şi la timp utilizatorii, personalul bibliotecii s-a ocupat de redactarea gazetei de perete, unde se afișau cele mai noi articole; organizau expoziții, întocmeau ghiduri ale bibliotecii; informau cititorii în legătură cu noutățile intrate în biblioteca, făceau prezentări ale bibliotecii pentru studenții anului I.

Bibliotecarii întocmeau liste bibliografice pentru studenți, iar publicațiile noi care intrau în fondurile filialei erau listate și publicate chiar și pe afișierul decanatului.

Cadrele didactice au urmărit cu atenţie munca din bibliotecă, jucând un rol important în dezvoltarea acesteia, sprijinind personalul bibliotecii, pentru ca acesta să poată răspunde cerinţelor utilizatorilor. Pentru studenții anului I s-a înființat un cerc științific de inițiere în metodologia cercetării științifice, unde biblioteca propunea diferite teme de dezbateri. De asemenea, bibliotecarii ajutau la întocmirea lucrărilor de diplomă, a diplomelor de cercetare, întocmeau indici bibliografici tematici pentru  o mai bună regăsire a informației, desfăşurau multă muncă de documentare.

Activitatea bibliotecarilor cuprindea toate activitaţile specifice unei  biblioteci filiale, iar dintre acestea am dorit să scoatem în evidenţă la cele prezentate, activitatea de documentare ştiinţifică, activitatea editorială. Altă activitate: întocmirea listelor bibliografice (titlurile nou intrate în bibliotecă), afișarea şi trimiterea lor la decanate.


Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* Email: tunde.chevul@bcucluj.ro

** Email: maria.crisan@bcucluj.ro

1Nealcoș Alina, Chevul Tünde, Satisfacţia utilizatorului de bibliotecã. Sondaj de opinie realizat la Biblioteca de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor „Prof. Aurel Negucioiu” - filialã a B.C.U. „Lucian Blaga”. (Romanian), în Romanian Journal of Library & Information Science / Revista Română de Biblioteconomie și Știinţa Informării; 2016, Vol. 12 Issue 3/4, p. 45-81, 37p http://www.rrbsi.ro/index.php/rrbsi/issue/view/3-4-2016/pdf342016.

Jankó Tünde, Reorganizarea şi optimizarea activităţilor în Biblioteca de Știinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, filiala Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga", în Bibliorev, nr.20 https://www.bcucluj.ro/bibliorev/biblio1.html.

Jankó Tünde, Nealcoș Alina, Crișan Maria, Grosu  Mariana, Goga Carmen,  Biblioteca Filială de Ştiinţe Economice - Tradiţional versus modern în Hermenautica Bibliotecaria, 2011 serie noua Hermeneutica Bibliothecaria : Antologie Philobiblon (V) , Cluj-Napoca, Editura Argonaut, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 2011, p. 271-289 https://philpapers.org/archive/ISTHB-4.pdf.

Jankó Tünde, Nealcoș Alina, Crișan Maria, Grosu Mariana, Goga Carmen, Salamon Emil, Biblioteca FSEGA Cluj Napoca, în Învăţămîntul economic superior 1920-2010, Cluj Napoca, Imprimeria Ardealul, 2010, pp. 64-70.

2 Într-un an, numărul cataloagelor a ajuns la 20.

3 Robert Coravu, Intermediarul difuz, Biblioteca Universitara între cultura tiparului şi cultura digitală, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2012, p. 13.

4 Ibidem, p. 14.

5 Ion Stoica, Alma Mater Librorum, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979, p. 21.

6 Institutul Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de studii economice.

7 https://www.bcucluj.ro/bibliorev/biblio1.html.

8 https://www.bcucluj.ro/bibliorev/biblio1.html.

9 Institutul pedagogic de 3 ani, Cluj, 1962, p. 4.

10 Institutul pedagogic de 3 ani, Cluj, 1962, p. 46.

11Biblioteca și învățământul, IV, 1979, p. 63.

12 Ibidem.

13Popovici Mircea, în Biblioteca şi Învăţământul VIII, 1984, pp. 512-516.

14http://www.rrbsi.ro/index.php/rrbsi/issue/view/3-4-2016/pdf342016 (Accesat în ianuarie 2021).