Numărul 3/2022

martisor4.jpg

Cuprins

 

Alba amicorum în colecțiile BCU Cluj-Napoca
Paula Cotoi

Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, păstrează un bogat și valoros fond de manuscrise, cuprinzând de la codici care datează din Evul Mediu, la lucrări de istorie, drept, filozofie și teologie din epoca modernă și la documente de familie sau cu caracter personal. În această ultimă categorie pot fi încadrate și alba amicorum, caietele de amintiri ale studenților de odinioară. Câteva dintre ele au fost recent prezentate publicului în cadrul expoziției „Cuvântul ca suvenir. Caietele de amintiri – Lectura peste ani” organizată cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii. Dacă un astfel de eveniment impune o serie de limite în privința numărului pieselor expuse, amplitudinii descrierilor, posibilității etalării unei singure file, pandantul său on-line – expoziția virtuală disponibilă pe site-ul BCU Cluj1 -  încearcă să rupă aceste bariere, oferind deopotrivă posibilitatea unui acces mai larg și mai facil. În același sens, lucrarea de față propune o prezentare mai detaliată a tuturor exemplarelor păstrate în biblioteca noastră. (întregul articol)

 

Cuvântul ca suvenir. Celebrarea scris-cititului ca act de cultură
Iulia-Veronica Pop

Ziua de 15 februarie devine, începând din acest an, Ziua Națională a Lecturii. Desigur, lectura - de documentare și informare, cea critică, de cercetare și, mai ales, cea de plăcere - nu are nevoie de o zi specială. Poate o explicație a nevoii de a accentua importanța cititului pentru minte și pentru suflet, prin dedicarea unei zile anume este faptul că, din nefericire - însă, nu pentru totdeauna - deprinderea de a citi și-a pierdut sensul primar de obișnuință (provenită din exercițiu) și a devenit mai degrabă dexteritate, pricepere (practică a celor... deprinși cu scrisul și cititul). Actul lecturii și-a diluat, probabil, din esență, printre alte obișnuințe ale noii noastre vieți, astfel că o revigorare a importanței lecturii era necesară. Oficializate, Ziua Internațională a Scrisului de Mână (23 ianuarie), Ziua Internațională a Cititului Împreună (2 februarie), Ziua Națională a Lecturii (15 februarie), Ziua Internațională a Scriitorului (3 martie) se îngemânează armonios, celebrând relația dintre actul scrierii și actul lecturii. (întregul articol)

 

Expoziția „Un puzzle transilvan: Reconstruind cultura medievală din fragmente de codici”
Paula Cotoi

În data de 8 februarie, la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a avut loc vernisajul expoziției „Un puzzle transilvan: Reconstruind cultura medievală din fragmente de codici”. Organizat în cadrul unui proiect Ro-Cultura, sub coordonarea științifică a conf. univ. dr. Adrian Papahagi, evenimentul a adus în atenția publicului o serie de fragmente de manuscrise medievale extrase din legăturile unor cărți păstrate în colecțiile bibliotecii clujene. Aceste piese restituite patrimoniului național, prin restaurarea și evidențierea lor ca unități distincte într-un nou fond ce poate fi consultat sub cota Frag. Cod. Lat., au o importanță aparte pentru Cluj și pentru Transilvania, fiind martori discreți ai trecutului local. (întregul articol)

 

Petrișor Militaru, Maria Dinu (coord.), Adrian Marino la centenar, Prefață de Nicolae Marinescu, Editura Aius, Craiova, 2021.
Florina Ilis

Cu eleganță și elocvență, Nicolae Marinescu argumentează în prefață de ce un volum dedicat centenarului lui Adrian Marino a apărut la Craiova, un oraș, aparent, absent din biografia criticului de idei. Celor care nu cunosc în detaliu activitatea lui Adrian Marino li s-ar părea cel mult curioasă această inițiativă a instituțiilor craiovene de a omagia un om de cultură care s-a născut la Iași, și-a început cariera la București și, din a doua jumătate a vieții s-a stabilit și a trăit, până la sfârșitul ei, la Cluj-Napoca.
Parcurgând argumentele lui Nicolae Marinescu nu putem decât să apreciem și să admirăm cu sinceritate gestul omagial al colegilor din Cetatea Băniei. (întregul articol)

 

I Think, Therefore I SUNT
Anca Chiorean

DOOM 3 – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a III-a rev. și adăug., București: Univers Enciclopedic Gold, 2021.
Dicționarele bilingve au apărut cu un scop foarte precis, și anume acela de a susține procesul traducerii în contexte comerciale. Au dat normele echivalențelor care puteau fi făcute între două culturi, facilitând schimbul de bunuri și eliminând nevoia de a da din mâini pentru a trece peste blocajele culturale – „Sumerian bilingual dictionaries consist of roomfuls of clay tablets sorted into categories (...) and give equivalents in Amoritic, Hurritic, Elamite, Ugaritic and other languages spoken by civilizations with which the Akkadians were in commercial if not always peaceful contact. From Ancient Mesopotamia to the late Middle Ages in Western Europe, word-lists with second-language equivalents went on serving the same purposes – to regularize translation practice and to train the next generation of translators”. Apariția dicționarului monolingv, însă, este mult mai strâns legată de contextele naționale, sociale, politice, identitare chiar. Standardizarea și normarea unei limbi duc la oficializarea ei și, în același timp, a identității poporului respectiv. (întregul articol)

 

Anca Elisabeta Tatay, Cornel Tatai-Baltă, Arta grafică a cărţilor româneşti vechi tipărite la Braşov (1805-1827), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020, 241 p., anexe, ilustraţii, indice.
Ruxandra Nazare

Recenta carte este rodul preocupărilor de durată ale autorilor pentru istoria tiparului şi arta grafică tipografică românească. Dacă ne-am rezuma doar la lucrările de autor ale Ancăi Elisabeta Tatay, se cuvine să menţionăm studiile despre xilogravura sibiană (2007) şi despre ilustraţia cărţii româneşti din Buda (2010 şi 2011 – ultima fiind teza de doctorat), precum şi masiva monografie despre xilogravura cărţii româneşti tipărite la Bucureşti, semnată împreună cu Cornel Tatai-Baltă, din 2015.
Asumându-şi un program de cercetare, cum afirmă în Argument, autorii au definitivat volumul dedicat artei grafice a tipăriturilor româneşti braşovene. (întregul articol)