Editorial

Lect. univ. dr. Florina Ilis*

şef serviciu - Cercetare bibliografică

 

Niciodată nu a fost mai acută discuția viitorului cărții decât în perioada pandemiei. De la volumul The Future of Book, apărut în 1996, au trecut mai bine de două decenii, dar viitorul cărții s-a mișcat destul de lent înspre ceea ce multă lume aștepta să se întâmple: dispariția cărții tipărite și înlocuirea ei cu cartea digitală. De la discuțiile legate de noile suporturi (e-book-uri) sau de calitățile acestora, până la cele interminabile referitoare la drepturile intelectuale sau chiar la discursurile filosofice care analizează problema autorului și a rolului său în lumea virtuală, lentoarea cu care se petrece viitorul fără cărți nu poate decât să-i bucure pe cititorii atașați practicilor tradiționale de lectură. Lectura în fotoliu, foșnetul paginilor de hârtie, deschiderea și închiderea cărții, - gesturi însoțite adeseori de emoții și trăiri împătimite, toate aceste practici, cât și multe altele s-au dovedit mult mai adânc înrădăcinate în stilul de viață al oamenilor decât contactul cu noile tehnologii.

Amenințarea fericită a lui Jean-Claude Carrière și a lui Umberto Eco din titlul volumului Nu sperați că veți scăpa de cărți! a reprezentat pentru cei mai pasionați cititori o confortabilă asigurare a viitorului cu cărți. Gândul că lectura de plăcere se poate încă desfășura conform ceremonialului în care am fost educați în copilărie și că vom trăi mereu înconjurați de cărți este, cel puțin pentru generația mea, îmbucurător și extrem de reconfortant. Lucrând cu studenții, dar observând și obiceiurile de lectură ale celor care frecventează biblioteca universitară, am realizat că, de fapt, cei care nu citesc cărți în format tradițional nu sunt, implicit, cititori pe alte suporturi, ci cititori care nu au fost obișnuiți să citească, iar faptul că aceștia utilizează calculatorul nu-i face să devină, implicit, cititori ci, cel mult, căutători de informații utile sau necesare profesiei lor. Cei care citesc, însă, și pe alte suporturi sunt, în fond, tot cititorii de carte tradițională. Acești cititori activi au reprezentat, de altfel, și principala țintă comercială a celor care lucrează în domeniul dezvoltării cărților digitale fiindcă, prin efortule lor, ei au încercat să familiarizeze cititorul activ cu introducerea unor dispozitive cât mai apropiate ca tip de utilizare și design de practicile de lectură tradiționale, fie reproducând culoarea hârtiei sau corpul de literă, fie imitând ideea răsfoirii paginii sau chiar foșnetul acesteia. Producătorii de noi tehnologii își doresc să-i atragă în lumea cărții digitale pe cititorii activi deoarece pentru cititorii pasivi (needucați în spiritul lecturii) recuperarea pentru lectură nu înseamnă numai producerea de noi practici digitale, ci și introducerea în ceea ce reprezintă lectura și cartea pentru cultura umanistă. 

Criza sanitară din 2020 a răsturnat, însă, toate aceste previziuni și a provocat și antrenat după sine o serie de schimbări ale căror efecte se vor observa în timp. Lumea pe care o traversăm azi nu pare mai veche de câteva luni, de când a izbucnit criza Covid-19. Pandemia a schimbat practicile lecturii și ale cărții. Cititorii au fost obligați să rămână în afara bibliotecilor. Bibliotecarii au rămas în interiorul zidurilor, veghind în pădurea adormită cu cărți. Dar nu s-au lăsat copleșiți de vrajă, cu gândul într-un final fericit de poveste. Marile biblioteci au înțeles că, dacă zidurile lor rămân închise, totuși cărțile pot dobândi aripi noi și-și pot întâlni, dincolo de ziduri, cititori. E o manieră metaforică de a vorbi, dar, în termeni reali, această metaforă s-ar traduce printr-un singur cuvânt: digitizare.

În perioada pandemiei, în timpul situației de urgență, precum și a stării de alertă care a restrâns și limitat accesul în bibliotecă, nevoile de lectură ale cititorilor bibliotecii noastre nu au fost ignorate și nici complet uitate. Având obligația să sprijine studenții, profesorii și cercetătorii în procesul de învățare și cercetare, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj s-a mobilizat și a demarat un amplu și complex proiect de digitizare a publicațiilor necesare bunei desfășurări on-line a activităților didactice. Au fost transferate în munca la domiciliu toate activitățile de cercetare bibliografică și cele de prelucrare, iar activitățile de relații cu publicul s-au desfășurat pe rețelele de socializare.

Primul număr al revistei Breviaria Bibliothecaria îl dedicăm acestor luni care au trecut. Luni de stupoare și de nesiguranță, dar, în ciuda incertitudinilor legate de viitor, această perioadă ne-a obligat să căutăm soluții pragmatice pentru ca cititorii noștri să nu rămână departe de lecturile lor, iar activitatea academică să aibe cât mai puțin de suferit.

Breviaria Bibliothecaria este nu numai despre bibliotecă, ci, mai ales, despre oamenii bibliotecii, despre bibliotecari și cititori, deopotrivă, despre cărți și despre viitorul cu cărți, indiferent pe ce format vor fi citite. Despre sentimente, emoții, întâmplări din preajma cărților și din interiorul bibliotecii. O istorie prezentă în trăire, vie în amintire și plină de speranță pentru viitorul culturii și al cărților.

 


* E-mail: florina.ilis@bcucluj.ro

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.