Maria-Stela Constantinescu-Matiţa*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
La sfârşitul anului 2019 îşi făcea simţită prezenţa pe glob ceva ce va zgudui din temelii istoria recentă a planetei şi se va dovedi ulterior a fi un virus implacabil, perfid, mutabil, letal, ce va lăsa urme adânci în umanitate şi insurmontabile din punct de vedere uman şi economic, cel puţin pe moment, în clipa de faţă. Virusul va primi numele de SARS-CoV-2, iar boala dezvoltată datorită acestuia COVID-19.
Începeau să circule veşti care mai de care mai sinistre, să apară imagini care nu aveau cum să nu te afecteze şi să nu te facă să-ţi pui întrebări, să nu te oblige să conștientizezi că ai ajuns să trăieşti un eveniment teribil şi pe care nici nu ţi l-ai imaginat, nu l-ai anticipat vreodată că ai să ajungi să-i fii parte. Nimeni de bună-credinţă nu ar fi dorit şi nu ar fi visat la ce avea să urmeze. Specialişti şi nespecialişti, persoane mai mult sau mai puţin avizate îşi dădeau cu părerea, adâncind rumoarea mulţimilor. Cercetătorii, medicii şi personalul medical au devenit eroii zilelor noastre, cei din linia întâi, ca în istoria trecută armatele în tranşee. De data asta inamicul era unul invizibil, dar insidios.
Lumea contemporană nu s-a mai confruntat niciodată cu aşa ceva de la epidemia de gripă spaniolă. Au mai circulat şi mai circulă tulpini de viruşi periculoşi, dar ca acesta nu s-a mai văzut. Asupra faptului că ar fi un virus natural sau unul creat în mari laboratoare de cercetare, care a scăpat din greşeală sau a fost scăpat intenţionat, istoria, poate, va da verdictul, dar acţionează ca o veritabilă armă biologică. Unii oameni intră în spitale, iar alţi nevinovaţi, cei mai puţin norocoşi, cei care au şi alte suferinţe pe care cu siguranţă nu şi le-ar fi dorit, pierd lupta cu virusul. În urmă rămân suferinţe şi traume cumplite.
Guvernele au început să treacă la măsuri. La început timid, iar mai apoi la măsuri extreme. Consternant şi uimitor în acelaşi timp este faptul că după secole de istorie cu marcaje puternice asupra lumii, mentalităţile nu s-au schimbat deloc. În loc să se pună înainte de orice oamenii - comoara cea mai de preţ a fiecărei naţiuni -, sănătatea, binele general şi drepturile lor fundamentale, mai marii lumii dau lupte puternice pentru teritorii, putere şi hegemonie politică. În loc să se ocupe primordial de pandemia decretată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cei din frunte aveau şi au o altă agendă publică.
Nici noi nu am rămas în afara acestui circuit mondial al virusului şi al luptei pentru putere, pentru ciolanul cel mare, pentru un loc călduţ pe care să-l primeşti fără merite deosebite, doar urmând linia politică şi de partid. Pandemia mentalităţilor retrograde, a atitudinilor nepotrivite, incivilitatea, lipsa de educaţie şi de bun-simţ a cuprins şi România, din păcate, mai mult ca oricând în ultima vreme. În această perioadă s-a afirmat din plin "principiul" şi formula deja consacrată "nu ştie stângul ce face dreptul şi viceversa".
Dacă la nivel global alarma datorită virusului şi pandemiei s-a dat mai devreme, la noi s-a dat într-un sfârşit. S-a trecut nemijlocit în "şcenariul roşu", adică s-a instituit direct starea de urgenţă, după ce iniţial nu s-a acordat atenţia cuvenită virusului, cu toate avertismentele venite de afară. Aproape totul s-a închis şi lumea s-a retras în interior, în izolare, într-o uimire şi o spaimă generalizată. Ce a urmat nu avea să semene deloc cu ceea ce ştiam noi până acum, iar viaţa şi activităţile noastre aveau să se schimbe fundamental.
La fel s-a întâmplat şi în cazul Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca. Iniţial, s-a închis împreună cu Universitatea "Babeş-Bolyai" pe o perioadă de două săptămâni, termen care ulterior s-a prelungit conform deciziilor luate de autorităţi şi dispoziţiilor date de acestea.
În acest context pandemic nemaiîntâlnit, bibliotecile din întreaga lume au fost afectate şi, la nivel managerial, a fost nevoie să fie luate hotărâri rapide, corecte, precise, pliate pe situaţia dată, benefice atât pentru angajaţi, cât şi pentru utilizatorii acestor instituţii. În cazul nostru, ideile conturate ale managementului superior, mereu adaptate situaţiei, au fost susţinute din plin de întregul personal al bibliotecii. Instituţia noastră nu a aşteptat prea mult, nu a rămas încremenită şi nu a pierdut vremea în lamentări, în speranţa apariţiei unor directive, unor direcţii, unor soluţii pragmatice adaptate stării de fapt, unor planuri concrete, unor scenarii dedicate explicit bibliotecilor universitare sau altor tipuri de biblioteci
Bibliotecile la noi în ţară trebuie să se descurce pe cont propriu, să se reinventeze, să se readapteze, să-şi reformuleze strategiile. Dar, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, din spaţiul profesional românesc, găseşte mereu calea cea bună şi şi-a făcut propria strategie, unul de succes, cred eu, adaptată perfect şi în concordanţă absolută cu ceea ce s-a întâmplat în această perioadă în alte biblioteci similare din lumea întreagă. Şi nu doar atât, s-a pliat perfect pe trend, un trend ascendent, care transpune ştiinţa şi cultura din formate tradiţionale în formate digitale. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj nu a fost şi nu este ruptă din context, a fost şi este parte a unui context larg, a fost şi este în trend.
Personalul a fost împărţit. O parte dintre colegi au rămas la bibliotecă, iar cealaltă parte a plecat să lucreze de acasă în sistemul de muncă la domiciliu şi în mediul online, pentru a contribui la eforturile generale de limitare a răspândirii bolii şi în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare în acel moment. Tot cadrul obişnuit al activităţilor s-a schimbat. Întregul mod de interacţionare dintre noi bibliotecarii, între bibliotecari şi utilizatorii bibliotecii s-a modificat.
Atunci când lucrurile stăteau aşa cum le ştiam dintotdeauna, munca mea, personal, era conectată cu calculatorul, cu publicul, cu mediul digital, cu cercetarea, pentru că sunt parte din Departamentul de Cercetare Bibliografică și Documentare şi lucrez la Sala de Referinţe.
Mi-am instalat rapid "cartierul general", adică biroul, în sufragerie şi, din acel moment, prieteni şi colaboratori mi-au devenit calculatorul şi televizorul. Spun asta, pentru că cele două echipamente şi medii, cel digital şi audiovizual, mi-au stat alături în toată această perioadă. Suntem profesionişti cu un background bogat în domeniu şi astfel ne-am adaptat rapid la munca de acasă, la mediul virtual online şi munca offline, fiind conectaţi în permanenţă cu şeful de serviciu - coordonator şi cu biblioteca, prin e-mail, rar telefonic, prin intermediul site-ului şi al listei de anunţuri care funcţionează la nivel de instituţie, pe care se comunică în permanenţă către şi între angajaţi.
Perioada de criză sanitară generată de pandemie s-a transformat rapid într-o perioadă utilă, într-o perioadă efervescentă şi fructificată la maxim, o perioadă în care s-au desfăşurat şi activităţi ce în mod normal, atunci când biblioteca este deschisă pentru public se desfăşoară mai anevoios, un interval de timp din care au rezultat lucruri pozitive, constructive, utile şi benefice pentru mediul academic şi nu numai.
În Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca în cadrul activităţilor de cercetare şi editare, fiind o instituţie acreditată pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, se lucrează în mai multe colective, la mai multe proiecte de acest gen. Două dintre acestea, Anuarul Istoriografic al României şi Referinţe critice. Istorie şi critică literară. Indice de semnalare a articolelor şi studiilor apărute în ţară, referitoare la scriitorii din România şi diaspora sunt lucrări esenţiale şi de mare valoare pentru spaţiul românesc, pentru istorici şi filologi deopotrivă, dar nu numai. Aceste lucrări sunt foarte căutate, utilizate şi apreciate de profesori, cercetători, studenţi, masteranzi, doctoranzi şi alte categorii de utilizatori. Într-unul dintre aceste colective lucrez şi eu, mai precis în cel care se ocupă de istoria României, adică echipa colectivului de autori ai Anuarului Istoriografic al României. Munca la domiciliu s-a axat pe continuarea descrierilor analitice ale articolelor din periodicele care mi-au / ne-au fost repartizate, atunci când s-a pornit la drum cu acest proiect. Acest colectiv a fost gândit în aşa fel încât aici lucrează bibliotecari absolvenţi de istorie şi biblioteconomie, pentru că cele două specializări se completează în realizarea acestei lucrări atât de însemnate. Echipa mai este sprijinită şi de câţiva colegi cu alte specializări, precum şi de colaboratori externi. Realizarea pe ani, pe anii de apariţie a documentelor prelucrate, a fiecărui volum, presupune o muncă constantă şi laborioasă, asumată şi responsabilă, pentru ca finalizarea volumelor să fie încununată de un rezultat cât mai aproape de perfecţiune. Munca echipei este susţinută de coordonator şi de coordonatorul general, iar apoi este supervizată şi primeşte girul referenţilor ştiinţifici, adică a unor personalităţi marcante în domeniul istoriei.
Mai adaug faptul că bibliotecarii implicaţi în dezvoltarea proiectului şi lucrării Referinţe critice. Istorie şi critică literară sunt absolvenţi de filologie. Aceaste alegeri de profesionişti, pe fiecare lucrare în parte, face ca rezultatele finale să fie dintre cele mai remarcabile.
Înainte de a trece la prelucrarea propriu-zisă, trebuie identificate publicaţiile periodice de despuiat, respectiv cărţile şi colecţiile de studii, fie în mediul digital, fie în format print. Periodic, pe măsură ce baza înregistrărilor creşte, se fac verificări de corectitudine, iar la terminarea introducerii tuturor descrierilor se face reverificarea întregii baze de date create, adică verificarea descrierilor bibliografice, a descriptorilor, se procedează la uniformizarea descrierilor şi clasificării. Pentru o clasificare şi indexare corectă, se fac confruntări cu datele din Anuarele Istoriografice deja publicate, cu tezaurele de cuvinte / listele de autorităţi stabilite din diferite cataloage din ţară şi din străinătate. Munca pentru această lucrare de referinţă se desfăşoară în softul de prelucrare bibliografică ProCite, care oferă o largă posibilitate de regăsire a informaţiei după trei tipuri de indici: de autori, de nume şi de subiecte. Prelucrarea documentelor se face prin mijloace caracteristice softului bibliografic: descriere bibliografică, descriere analitică, adnotare, cuvinte-cheie, cuvinte-subiect, indexare. În această activitate se mai identifică şi alte operaţiuni, care toate laolaltă conlucrează spre definitivarea în bune condiţii a fiecărui volum din Anuarul Istoriografic al României. Strădaniile constante pe acest palier de activitate vor duce la definitivarea mai rapidă a noilor volume din lucrările mai sus menţionate, care vor vedea astfel lumina tiparului într-un timp mai scurt.
Pe lângă această muncă, în toată această perioadă, ca şi în bibliotecă de altfel, am lucrat şi în sistemul integrat Aleph 500. Acestor preocupări se adaugă şi partea de relaţii cu publicul, dar în această perioadă, din păcate, doar în mediul virtual. Mă refer aici la bibliografiile întocmite şi la tranzacţiile serviciului de referinţe prin e-mail, cererile publicului venind asignate pe o platformă numită Help Desk, prin serviciul "Întrebaţi bibliotecarul". Vorbim în acest caz de furnizarea de servicii la distanţă utilizatorilor.
În relaţiile cu publicul, fie faţă în faţă, fie în mediul virtual, m-am ghidat şi mă ghidez după trei principii:
- Utilizatorii, cititorii bibliotecii trebuie să primească răspunsurile şi serviciile cele mai pertinente, astfel încât ei să fie cât mai mulţumiţi şi să aibă acces la informaţia sau informaţiile cerute;
- Personalul bibliotecii reprezintă în primul rând instituţia în relaţia cu utilizatorii şi astfel, în poziţia următoare, pe el ca profesionist;
- Promptitudinea.
În această perioadă cererile de resurse şi servicii virtuale au crescut foarte mult şi, de asemenea, munca în spatele uşilor închise, în spatele zidurilor înalte, s-a intensificat considerabil.
În unele situaţii, dat fiind faptul că unele cereri de bibliografii şi chiar de referinţe virtuale ar fi necesitat documentare din materialele bibliotecii în formatele print, iar condiţia, mai ales în cazul bibliografiilor, era de a întocmi asemenea lucrări numai din cataloagele și publicațiile virtuale, am întâmpinat uneori mici dificultăţi, dar care nu au fost totuşi în final insurmontabile în ceea ce mă priveşte. Am explicat cu atenţie utilizatorului care este situaţia şi cum putem să-l ajutăm în aceste circumstanţe şi am folosit cu abilitate artificii pentru a-l sprijini.
În aceaste timpuri complicate, munca de relaţii cu publicul s-a mai desfăşurat şi prin alte canale de comunicare electronice, precum Facebook, Messenger sau livrare de documente la cerere, iar legiţimaţiile noi şi vizele, plus lichidările s-au efectuat tot în format digital.
Perioada de urgenţă a fost urmată, şi mai este şi în prezent, de starea de alertă. Intrând în stare de alertă, o parte dintre angajaţi s-au întors la serviciu, iar cealaltă parte am continuat să lucrăm de acasă, urmând instrucţiile primite, raportând săptămânal şefului ierarhic asupra activităţilor desfăşurate şi timpului alocat, ne-am informat de pe site-ul bibliotecii, care a fost în permanenţă actualizat, în aşa fel încât se ştia exact şi la timp ce se petrece şi se întreprinde în folosul comunităţii, ne documentam şi urmăream în permanenţă lista de anunţuri unde erau trasate liniile directoare.
Un alt serviciu, ce îşi desfăşoară activitatea de acasă este Prelucrarea colecţiilor, care asigură prelucrarea curentă şi retrospectivă a documentelor (monografii, material cartografic, resurse electronice) prin descrierea catalografică şi de conţinut a acestora. Prelucrarea urmează evidenţei documentelor şi presupune efectuarea de înregistrări şi gestiunea concomitentă a două baze de date: baza bibliografică şi baza autorităţilor. Scopul gestiunii şi extinderii acestor baze de date este furnizarea informaţiilor necesare regăsirii informaţiilor în scopul accesării, livrării, validării şi utilizării acestora. Baza bibliografică şi baza autorităţilor alcătuiesc cataloagele colecţiilor bibliotecii şi asigură funcţia regăsirii informaţiilor, deci influenţează direct calitatea şi eficienţa tuturor serviciilor prestate utilizatorilor.1
De asemenea, la munca de acasă s-au adăugat colegi de la Laboratorul de informatică, colega care se ocupă de gestionarea şi actualizarea site-ul bibliotecii, dar şi din alte servicii şi filiale.
De când s-a intrat în starea de alertă, Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" a pus în mişcare un uriaş proiect de digitizare extinsă, pentru a veni pe deplin în sprijinul procesului educaţional universitar, a activităţilor de învăţare, predare şi cercetare. În acest sens s-a creat o enormă bază de date, o platformă dedicată studenţilor şi masteranzilor, ce cuprinde cursurile scanate şi bibliografiile obligatorii pe care studenţii trebuie să le parcurgă, revistele Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, precum şi tematica examenului de licenţă, structurată pe facultăţi şi domenii de specializare. La acest proiect au participat colegii care au rămas să lucreze în instituţie în perioada în care aceasta a rămas închisă. Această aplicaţie este încă în lucru, pentru că în fiecare zi se updatează şi se încarcă cu noi şi noi documente.
În perioada stării de alertă, biblioteca şi-a întredeschis uşor porţile cadrelor didactice universitare şi cercetătorilor, cu acces limitat în spaţiul fizic al clădirii şi respectarea protocoalelor de siguranţă sanitară impuse de autorităţi, punându-le la dispoziţie o sală de lectură şi, în acelaşi timp, toţi abonaţii bibliotecii, cu permis de bibliotecă valid şi drept de împrumut, au beneficiat de împrumuturi la domiciliu, inclusiv din fonduri destinate doar pentru sălile de lectură, ceea ce în condiţii normale nu ar fi fost posibil, susţinând şi în acest mod lectura, cercetarea şi studiul.
În plus, în perioada de Covid-19, biblioteca noastră a facilitat accesul de la distanţă a tuturor resurselor ştiinţifice online abonate sau cele create pe plan intern, precum: resursele ştiintifice abonate - pe baza permisului de bibliotecă, resursele ştiinţifice gratuite puse la dispoziţie în acest interval de timp pentru comunitatea ştiinţifică, consultarea Bibliotecii digitale a BCU şi a unor resurse ştiinţifice disponibile online, dar şi traininguri la resurse ştiinţifice, iar mai nou oferă posibilitatea participării la Conferinţa online Enformation 2020, Acces la literatura științifică: Romanian International Conference for Education and Research, ediţia a VIII-a, în perioada 27-29 octombrie anul curent. La toate aceste eforturi se mai adaugă expoziţii virtuale, precum cea dedicată personalităţii lui Alexandru Lapedatu, o super realizare în format 4 D.
Odată cu începerea noului an universitar, instituţia a trecut la pasul următor, într-o nouă etapă, o nouă formă de organizare şi desfăşurare a activităţii, în special în ceea ce priveşte relaţiile cu publicul şi servirea acestora. S-a redeschis în plus şi sala de lectură I din clădirea centrală a bibliotecii, cu o capacitate de 40 de locuri, cu culoare de acces special create pentru siguranţa şi protejarea utilizatorilor şi a personalului care o deserveşte. De asemenea, studenții și utilizatorii cu domiciliul stabil în județul Cluj beneficiază în continuare și de împrumutul la domiciliu extins (cuprinzând publicații atât din Fondul de Împrumut cât și din Fondul General și Fondul de Științe Sociale Contemporane).2 Mai mult decât atât, din data de 28 septembrie, bibliotecile de facultate - filiale BCU Cluj oferă serviciu de împrumut la domiciliu.3
Toate aceste demersuri sunt acompaniate de măsurile şi normele de securitate sanitară impuse.
Munca de acasă, contrar aşteptărilor, nu este uşoară, nici distractivă şi nici prietenoasă. Este obositoare. Stai mult în solitudine, retras, fără mişcare suficientă, iar riscul de înstrăinare este mare. Se adaugă lipsa mediului obişnuit, îndepărtarea oarecum de organizaţie, limitarea interrelaţională şi, poate, pe alocuri, mai intervine şi limitarea empatică.
Teama în aceste momente este un sentiment perfect justificat. Nu puteam omite aceste aspecte psihologice şi omeneşti, pentru că sunt parte din acest angrenaj la care suntem părtaşi şi la care asistăm neputincioşi. Mi-aş dori ca sentimentele neplăcute să dispară şi lucrurile să reintre într-o normalitate.
Prin toate aceste demersuri, prin întreaga muncă laborioasă desfăşurată în acest context pandemic greu, dar şi în decursul multor ani, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca şi-a afirmat şi reafirmat angajamentul ferm, neclintit, de a deveni şi a fi un adevărat brand în domeniu şi un pionier prin însemnatele realizări.
Importanţa instituţiei noastre şi vizibilitatea ei sunt date nu numai de specificul său, ci şi de întreaga sa activitate, constantă, tenace, neclintită, de ani de zile, a colectivului de profesionişti dedicaţi şi experimentaţi, care au ridicat această bibliotecă. Munca asiduă desfăşurată pe timp de pandemie şi în afara ei, adoptarea unei viziuni proprii largi şi în / de perspectivă au făcut ca Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca să fie astăzi ce este la nivel naţional. Bibliotecarii au dat măsura valorii bibliotecii. BCU a făcut în această perioadă ce au făcut şi alte biblioteci similare din lumea civilizată de afară.
Această experienţă personală nu îmi aparţine doar mie, ci este parte din istoria unui întreg colectiv. Acest articol nu este nicidecum un laudatio la adresa bibliotecii. Este expresia unei experienţe personale, într-o perioadă de pandemie aşa cum n-am mai cunoscut, o radiografie pragmatică şi echilibrată a unei realităţi din proximitate, un adevăr spus cu sinceritate şi trecut prin filtrul personal al unui bibliotecar cu o vechime considerabilă.
Referinţe:
- www.bcucluj.ro;
- COVID-19 and the Global Library Field, https://www.ifla.org/covid-19-and-libraries, accesat 6 octombrie 2020.
* E-mail: stela.constantinescu@bcucluj.ro
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
1 Prelucrarea colecţiilor, consultat pe https://www.bcucluj.ro/ro/despre-noi/prelucrarea-colec%C5%A3iilor-catalogare-%C5%9Fi-clasificare, accesat în 6 octombrie 2020.
2 Ultima oră, consultat pe https://www.bcucluj.ro/ro/noutati/ultima-oră, accesat în 7 octombrie 2020.
