Clujul, moştenirea noastră (1859-2002-2009)

Reluând concepţia unei expoziţii organizate în 2007 de către Departamentul Colecţii Speciale cu titlul Veress Ferenc (1832-1916) Arta fotografică, în perioada 27 mai - 16 iunie 2009, Galleria Laterallia a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" a găzduit expoziţia Clujul, moştenirea noastră - un dialog artistic între fotografiile cu oraşul Cluj, realizate în 1859 de către Veress Ferenc, unul dintre pionerii fotografiei din Transilvania şi fotografiile artistului fotograf clujean László Miklós, realizate în 2002, reluând clădirile sau peisajele urbane surprinse de Veress Ferenc, respectând aproape de fiecare dată până şi anotimpul şi momentul surprinderii imaginii, sau unghiul vechilor fotografii. Prin acest arc peste timp, se creează un fel de oglindă a timpului, iar în 2009 (când se aniversează 150 de ani de la realizarea fotografiilor lui Veress Ferenc, păstrate astăzi în colecţiile BCU Cluj) deja şi imaginile din 2002 capătă o perspectivă istorică.

Iniţiativa acestei expoziţii îi aparţine Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania, proiectul datându-se încă din 2000. Textele explicative pentru fiecare imagine sunt întocmite de către criticul de artă Murádin Jenő. "A durat cam o jumătate de an ca să fac toate fotografiile", a spus László Miklós la prima vernisare a materialului expoziţiei. El a mai precizat că pentru fotografierea unor cadre a fost nevoie să aştepte vara, pentru ca lumina să cadă într-un anumit fel şi fotografia să fie cât mai apropiată de cea de acum 150 de ani.

Expoziţia pune în valoare 25 de tablouri, care schiţează portretul "oraşului-comoară" din secolul 19, respectiv la începutul secolului 21: ne sunt prezentate biserica Sfântul Mihail şi Piaţa Unirii, atunci când biserica încă avea portalul baroc, strămutat ulterior în faţa bisericii Sfântul Petru sau pe piaţa centrală încă se găseau diverse clădiri - o şcoală, o farmacie, o mercerie, nişte ateliere de tinichigerie, o tutungerie, o cârciumă etc.; biserica şi conventului minoritiţilor (astăzi catedrală greco-catolică), prima biserică barocă din Transilvania, încă având în faţă columna construită în 1744 de către Anton Schuchbauer în amintirea marii epidemii de ciumă care a pustiit oraşul (columna regăsindu-se astăzi în spatele bisericii Sfântul Petru), precum şi Parcul Central, pe vremea când era încă denumită Poiana Furnicilor şi era o zonă plină de umiditate.

Mai jos vă invităm la o "plimbare virtuală" în Clujul vechi pe traseele propuse:

  1. Centrul vechi (Piaţa Centrală, Piaţa Muzeului şi zona universităţii)
  2. În jurul centrului vechi (Cimitirul Central, Grădinile Mikó, biserica Sf. Petru)
  3. La plimbare pe străzile principale: Pe strada Eroilor (Primăria, catedrala greco-catolică, Piaţa Avram Iancu)
  4. La plimbare pe străzile principale: Pe strada Memorandumului
  5. Panorama oraşului de pe Cetăţuie
  6. Parcul Central
  7. La ieşirile din oraş (spre Floreşti, Donat)