Erori frecvente
în cursul interviurilor de angajare
Articol publicat în rev."Conducere si decizie" nr.3/1993
Propus de: Adriana Szekely
sef birou Relatii cu Publicul
Fiecare cadru de conducere are cel putin un subordonat pe care regretã cã l-a angajat. Ulterior este greu de stabilit cum a obtinut acesta postul si de obicei cei implicati afirmã cã la discutia prealabilã angajãrii candidatul a corespuns. Ceea ce adeseori nu este adevãrat.
Studiile, sondajele aratã cã selectionãrile pe baza interviurilor de angajare de multe ori nu sunt mai reusite decât cele întâmplãtoare. Evitarea celor 10 erori enumerate ce apar în cadrul interviurilor poate contribui la cresterea eficientei selectionãrii.
- Candidatului nu i se vor pune prea multe întrebãri asemãnãtoare. De exemplu i se spune: "În acest post trebuie acordat o mare atentie detaliilor". Mai târziu este întrebat dacã stie sã se ocupe pânã în detalii de probleme. Rãspunsul este evident, anterior i-a fost sugerat.
- Analiza imprecisã a postului. În acest caz candidatului i se cer aptitudini, capacitãti ce se exclud reciproc, dar contradictia nu iese în evidentã numai într-o singurã convorbire.
- Se pun întrebãri la care rãspunsurile se subînteleg. Eroarea este asemãnãtoare cu cea de la punctul 1. De exemplu, cine va rãspunde negativ la întrebarea dacã relatiile sale cu colegii au fost corespunzãtoare? Întrebãrile trebuie astfel formulate ca potentialul angajat sã poatã oferi o informatie realã, nu numai cea care se asteaptã de la el.
- Preocuparea pentru aspecte ce lezeaza drepturile personale: situatia familialã, viata personalã.
- Credit exagerat acordat autoaprecierii candidatului. Dacã i se pune cuiva întrebarea : "Se considerã un bun conducãtor?", este putin probabil cã va rãspunde negativ. Astfel trebuie puse întrebãrile ca din rãspunsuri sã se poatã deduce capacitãtile de conducãtor ale candidatului.
- Informarea lacunarã este o eroare. Candidatul afirmã cã si-a pãrãsit ultimul loc de muncã din cauza unor conflicte personale. În acest caz , cel care conduce interviul va trebui sã obtinã mai multe informatii în acest sens.
- Nu este corect ca cel ce conduce interviul sã fie influentat hotãrâtor de primele impresii. Candidatul, de exemplu, nu a absolvit o scoalã cu renume, nici îmbrãcãmintea nu este deosebit de atrãgãtoare. Întrucât nu vor fi angajate nici scoala , nici hainele, nu se va lua o decizie sub influenta primelor impresii, pentru cã s-ar putea pierde un cadru excelent, care ar putea fi util firmei.
- Rãspunsuri gresit interpretate. Întrebãrile, ca si rãspunsurile sunt bune. Ultimele însã dovedesc doar capacitate de comunicare adecvatã. Se poate întâmpla ca sub aspectul continutului, cele spuse sã nu fie în concordantã cu cerintele postului respectiv.
- Întrebãri nerostite. Candidatul trebuie observat. Dacã accentueazã faptul cã îl caracterizeazã un stil de generalizare, va trebui clarificat dacã are capacitatea de a se ocupa si de detalii. În caz afirmativ, va fi competent pentru postul respectiv.
- Nu se va acorda o importantã exageratã referintelor. Opiniile de la locul de muncã anterior sunt importante, dar nu oferã o imagine completã asupra candidatului.
Dupã articolul:"The Ten Most Common Interviewing Mistakes", de Pfan,J., apãrut în Supervisory Management, S.U.A.,35, nr.12, 1990, p.9
