Nr.7
LANSARE DE CARTE
Miercuri, 2 aprilie 2003, ora 12, a avut loc la Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga", lansarea cartii "Consortii in biblioteci: o initiere practica". Este vorba de o traducere in limba romana a volumului doamnei dr. Keller Alice "Konsortien in Bibliotheken: eine praktische Einfuhrung" aparut in anul 2002 la ETH-Bibliothek din Zurich.
Lucrarea a fost prezentata de catre prof.univ.dr. Doru Radosav, drd. Florina Ilis si dr. Alice Keller.
Consortiile: strategii posibile in gestionarea informatiei electronice.
Modele europene si mediul romanesc
Florina Ilis
bibliotecar - serv.Documentare - Informare bibliografica
�mi revine ast�zi o misiune deosebit de pl�cut�, aceea de a v� face cunoscut� o traducere dintr-o important� carte de specialitate ap�rut� �n spatiul german si care are �n vedere o tem� de mare actualitate �n biblioteci, si anume consortiile. Autoarea acestui studiu este d-na Alice Keller, o prezent� deja bine cunoscut� tuturor si pe care ne-am obisnuit deja s� o vedem la noi �n bibliotec�. �n volumul s�u, Consortiile �n bibliotec�, d-na Alice Keller a reusit s� surprind� �ntr-o manier� concis� si obiectiv� toate aspectele, at�t cele de natur� administrativ-tehnic�, sau de natur� financiar-juridic� c�t si cele practice, legate de functionarea consortiilor �n biblioteci.
�nc� din introducere d-na Alice Keller avertizeaz� �ns� asupra unui lucru care trebuie avut �n vedere la demararea oric�rui proiect de consortii, si anume faptul c� acestea n-ar trebui v�zute ca un �leac universal� pentru posibilit�tile mai limitate de achizitie ale bibliotecilor sau ca reprezent�nd modalitatea cea mai comod� de achizitionare a periodicelor sau a bazelor de date. Av�nd �n vedere acest avertisment, care departe de a fi unul subiectiv, ci este rezultatul unei mature analize a fenomenului consortii, cartea d-nei Keller reuseste s� contureze �n toate aspectele ei problematica consortiilor.
�n primele capitole ale c�rtii d-na Keller �si pune �ntreb�rile firesti legate de importanta consortiilor si de necesitatea acestora �n spatiul bibliotecilor. Dezvoltarea f�r� precedent din ultimii ani a mediilor electronice conduce �n sfera relatiilor universitare la nevoia bibliotecilor de a participa �n configuratia retelelor informationale. Este cel mai important aspect care a condus firesc �nspre ideea de consortiu. Gestionarea �n comun a unui fond de informatie academic� si stiintific� generat� de mediile electronice a condus la apropierea dintre bibliotecile care aveau un profil universitar aproape identic. Dup� cum afirm� si d-na Keller aceast� situatie complex� a generat si o serie de aspecte de natur� tehnic�, de politic� managerial� si social�, de care trebuiau s� se tin� cont si care au modificat �ntr-un fel viziunea traditional� asupra bibliotecii.
Din acest punct de vedere un capitol foarte important al c�rtii, un capitol pe care orice initiativ� de constituire de consortiu trebuie s�-l analizeze cu atentie, este legat de avantajele si dezavantajele pe care functionarea bibliotecilor �n interiorul unui consortiu le presupune. Privirea obiectiv� at�t asupra avantajelor c�t si a dezavantajelor constituirii consortiilor demonstreaz� �nc� o dat� c� acest studiu al doamnei Keller nu este unul de propagand� �n favoarea consortiilor, ci dimpotriv� probeaz� o matur� chibzuint� absolut necesar�, cu at�t mai mult cu c�t elaborarea unui proiect de asemenea anvergur� implic� o serie de factori, de natur� juridic�, financiar�, tehnic� si de resurse umane. Dac� avantajele unui consortiu rezid�, asa cum constat� d-na Alice Keller �ntr-o gestionare mai eficient� a informatiei electronice si conduce spre proiecte comune �ntre bibliotecile cu acelasi profil academic, dezavantajele sunt mai degrab� de natur� organizational�, si diminueaz� �ntr-un fel autonomia proprie fiec�rei biblioteci �n parte.
�n capitolele urm�toare ale lucr�rii d-na Alice Keller are �n vedere, �n aceeasi manier� profesionist�, toti acesti factori, de natur� financiar�, juridic�, adiministrativ-tehnic� si de resurse umane, care converg �nspre elaborarea si functionarea c�t mai eficient� a unui proiect de consortiu. Toti acesti factori sunt analizati �n studiul d-nei Alice Keller �n functie de natura lor precum si �n functie de ponderea pe care o au �n functionarea consotiului.
�n linii mari structura si organizarea unui consortiu are o identitate oarecum comun� la nivelul mai multor t�ri, cu at�t mai mult cu c�t marile corporatii care gestioneaz� informatia electronic� din mediul academic nu tin neaparat cont de ariile geografice. Lucrarea d-nei Keller pune de asemenea un accent deosebit pe experienta unor biblioteci din t�ri care au functionat, pe partea licentelor electronice, �n regim de consortiu. Astfel d-na Keller are �n vedere at�t organizarea unor consortii dup� modelul elvetian, dar �i modul �n care consortiile functioneaz� �n t�ri precum Marea Britanie, Germania si Austria.
Analiza pe care d-na Keller o face acestor proiecte de consortiu se bazeaz� pe informatii si date precise si are �n vedere experienta celor care au gestionat aceste consortii (CHEST- Combined Higher Education ; PSLI- Pilot Site Licence Initiative; NESTLI- National Electronic Site Licence Initiative �n Marea Britanie, si GASCO, un proiect special pentru t�rile vorbitoare de limba german�, Elvetia, Germania si Austria). Deosebit de semnificativ� ni se pare si referinta la studiul Delphi, �ntocmit tot de d-na Alice Keller privitor la viitorul consortiilor, care s-a f�cut av�ndu-se �n vedere opinia unor specialisti din toate domeniile implicate, biblioteci, universit�ti, edituri, agentii de reviste, studiu care pune �n lumin� opinii diferite privind constituirea si functionarea consortiilor. S-a constat astfel pe baza rezultatelor acestui chestionar c� o parte semnificativ� a specialistilor din bibliotec� sunt mai sceptici �n privinta consortiilor, sustin�nd astfel c� achizitionarea �n viitor de reviste �n regim de consortiu nu va dep�si num�rul de abonamente specifice, �n timp ce specialistii din celelalte domenii au ar�tat contrariul. Cu aceste observatii, privind viitorul consortiilor se �ncheie studiul d-nei Keller. Interesul pe care cartea d-nei Keller �l va st�rni va fi cu sigurant� semnificativ �n Rom�nia, av�nd �n vedere mai ales faptul c� bibliotecile rom�nesti se afl� �nc� la �nceput de drum �n ceea ce priveste consortiile. Consider c� acest studiu este binevenit pentru noi, av�nd astfel privilegiul si posibilitatea s� urm�rim si s� �nv�t�m din experienta colegilor nostri din alte t�ri.
De aceea cunosc�nd practica si metoda de lucru a mediilor profesionale occidentale mi-am propus s� nu prezint �n detalii cartea d-nei Keller, fiind convins� c� domnia sa ar fi mult mai interesat� de modul �n care o asemenea carte ar fi perceput� �n Rom�nia si mai ales �n ce m�sur� practica consortiilor ar fi functional� la noi.
As dori s� spun �n primul r�nd c� acest studiu efectuat de d-na Keller este deosebit de important si pentru spatiul rom�nesc cu at�t mai mult cu c�t �nc� nu avem la nivel national o asemenea practic� �n consortii. Astfel, demararea oric�rui proiect de acest tip va tine cont cu sigurant� de observatiile si experienta colegilor nostri din lumea biblioteconomic� european�. Sunt �n m�sur� s� v� spun c� acest lucru s-a si �nt�mplat deja. A fost un prilej fericit faptul c� exact �n perioada �n care eu luam cuno�tiint� de acest studiu, lucr�nd la versiunea rom�neasc� a textului, se puneau bazele unui consortiu rom�nesc de achizitionare si utilizare �n comun a unor baze de date. Pornind de la ideiile avansate �n cartea d-nei Keller am dezb�tut �mpreun� cu d-na Carmen Cri�an care s-a ocupat din partea bibliotecii noastre de partea de abonamente pentru consortiu despre problemele pe care le ridic� �n Rom�nia functionarea unui asemenea proiect.
Trebuie s� recunoastem c� �n Rom�nia acest gen de proiect ridic� probleme specifice de care cu sigurant� bibliotecile elvetiene si cele germane nu prea s-au �mpiedicat. O problem�, care nu tine neaparat de domeniul biblioteci, ci se reflect� la nivelul tuturor institutiilor rom�nesti este legat�, pe de-o parte de modul de func�ionare defectuos �n care circul� informatia �ntre componentele aparatului administrativ institutional si pe de alt� parte de mentalitatea �nc� fractionar� a procesului de �nv�t�m�nt care separ� interesele bibliotecii de cele ale universit�tii. Este foarte dificil la noi s� aduni �ntr-o echip� unic� parteneri diferiti si s�-i determini s� �nteleag� c� interesele lor coincid si nu se contrazic. Ori ideea unui consortiu este tocmai aceea de a demonstra c� exist� un interes comun �n achizitionarea informatiei electronice.
Una dintre problemele pe care le-am reg�sit si �n studiul d-nei Keller si care apar de obicei la momentul initial de constituire a unui consortiu o reprezint� partea material�, legat� de modalit�tile de plat� si de fondul de care trebuie s� dispun� o bibliotec� pentru a face fat� cheltuielilor de consortiu. D-na Keller atrage atentia asupra faptului c� de obicei cheltuielile de consortiu nu sunt neaparat mai mici dec�t cele prev�zute de costul de achizitionare individual, de aceea trebuie prev�zut de la �nceput un fond suplimentar pentru cheltuieli adiacente, cum ar fi, de pild�, adaptarea la anumite competente tehnice sau privitoare la coordonarea proiectului.
Trebuie s� remarc�m totusi c� situatia din t�rile noastre este putin diferit� si tine de structura administrativ� specific� a bibliotecilor rom�nesti. �n bibliotecile din Rom�nia implementarea unui model de consortiu str�in ar trebui s� se adapteze la un sistem birocratic si juridic din care lipsesc anumite verigi administrative sau �n care exist� unele noi, fat� de bibliotecile str�ine. Consortiul constituit recent �ntre patru biblioteci universitare rom�nesti, Bucuresti, Iasi, Timisoara si Cluj va avea sorti de izb�nd�, nu at�t datorit� structurii sale de functionare, c�t datorit� faptului c� la nivel de minister se va aloca suma necesar� abon�rii unei baze de date �n comun, Infotrac. Oricum se va vedea �n viitor dac� aceast� form� de consortiu va fi sau nu functional�.
Un alt aspect pe care �l subliniaz� d-na Keller �n cartea domniei sale este factorul uman, un consortiu necesit� o structur� ierarhic� proprie, o echip� constituit� din anumiti specialisti care s� r�spund� de problemele specifice. D-na Keller �l citeaz� pe Mike Johnson, directorul consortiului britanic CHEST, care face trei recomand�ri pentru functionarea de succes a unui consortiu : entuziasm si angajament din partea celor care se ocup� de proiect, activitatea de consortiu nu se face cu jum�tate de norm�, si �n al treilea r�nd trebuie avut �n vedere faptul c� nu exist� un pret definitiv pentru achizitionare, ci intervin si unele cheltuieli suplimentare de care trebuie s� se tin� cont. O dat� rezolvat� asadar infrastructura tehnic� a unui consortiu si definitivat� echipa managerial� care s� se ocupe de strategiile de functionare implicarea total� �n proiect, at�t din punct de vedere profesional c�t si din punct de vedere al gestion�rii unor fonduri, reprezint� cel mai important aspect pentru succesul unui consortiu.
Dar asa cum afirma si d-na Keller �n prefat� nu trebuie privite consortiile ca pe un �leac universal� la problemele de achizitie ale bibliotecilor. Parcurg�nd cartea domniei sale am constatat c� aceast� afirmatie este �nc�rcat� de adev�r. F�r� a fi totusi un remediu universal consortiile reprezint� un fenomen ce trebuie avut �n vedere �n aceast� perioad� de globalizare a informatiei, moment �n care bibliotecile nu pot s� r�m�n� �n afara circuitului international al informatiei academice. Consortiile pot constitui o astfel de cale de acces �nspre informatie, fireste nu singura. Sigur, asa cum reiese si din cartea d-nei Keller, un proiect de consortiu trebuie s� fie rezultatul unei analize complete despre ceea ce reprezint� acesta pentru bibliotec� si ce implicatii are la nivel tehnic, financiar, juridic si administrativ.
As dori s� multumim d-nei Keller pentru posibilitatea acestei traduceri �n limba rom�n� si s-o asigur�m c� acest studiu al domniei sale va fi un instrument foarte util pentru orice �ncercare de demarare a unui proiect de consortiu �n Rom�nia.
Legea bibliotecilor
II
Ana Belean
Consilier juridic - B.C.U. "Lucian Blaga"
Capitolul I intitulat Dispozitii generale, este alcatuit din opt articole.
In articolul 1 se definesc termenii de biblioteca, biblioteca nationala, biblioteca specializata si biblioteca universitara.
Din categoria bibliotecilor universitare fac parte si bibliotecile centrale universitare. Vom reda, in continuare, definitia bibliotecii universitare, astfel ca: � biblioteca universitara este biblioteca aflata prioritar in serviciul studentilor, al cadrelor didactice si al cercetatorilor din universitati si alte institutii de invatamant superior si de cercetare care, in limitele prevazute de regulamentul de organizare, poate functiona si ca biblioteca publica �.
Iar, bibliotecile centrale universitare sunt biblioteci de drept public, de importanta nationala, cu personalitate juridica, subordonate Ministerului Educatiei si Cercetarii, si finantate de catre acesta .
In continuare, vom defini termenii �drept public� si �personalitate juridica�.
Astfel ca, o biblioteca daca este de drept public, presupune ca se infiinteaza si se organizeaza in subordinea unei autoritati publice centrale , cum este in cazul bibliotecilor centrale , in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, si functioneaza potrivit regulamentelor proprii de functionare, regulamente care in prealabil trebuie aprobate de catre ministerul de resort .
Desigur pe tema personalitatii juridice sunt chiar carti scrise in detaliu, fie cu definitia, fie cu cele trei conditii pe care le consacra. Deci, pentru ca o institutie sa aiba personalitate juridica, trebuie sa indeplineasca trei conditii :
- Sa aiba o organizare de sine statatoare;
- Sa aiba un scop bine determinat;
- Sa aiba un patrimoniu propriu.
O institutie care are personalitate juridica, implicit are si anumite drepturi, unul din acestea fiind dreptul de a fi reprezentata in justitie in nume propriu.
In continuare, legea prevede situatiile in care pot fi desfintate bibliotecile de drept public, mai exact stipuleaza ca � bibliotecile de drept public pot fi desfiintate in cazul incetarii activitatii institutiilor care le-au infiintat sau finantat, si numai in conditiile preluarii patrimoniului lor de catre o alta biblioteca de drept public�.
Bibliotecile de drept public pot fi finantate :
- De la bugetul de stat;
- De catre alte persoane juridice de drept public sau privat;
- De la persoane fizice prin : donatii, sponsorizari sau alte surse legale de venituri.
Persoana juridica este de fapt, orice institutie infiintata in conformitate cu legislatia in vigoare, in cazul nostru, o institutie de stat, care indeplineste cele trei conditii aratate la personalitatea juridica.
Cu aceste clarificari, inchei primul capitol al acestei legi, urmand ca in numerele viitoare ale revistei sa continui cu explicarea din punct de vedere juridic, urmatoarele capitole.
Rubricã propusã de:Simona Timofte
bibliotecar - serv.Relatii cu Publicul
- Cel mai bine am cunoscut oamenii in viata dupa comportamentul si atitudinea avuta fata de un virtual esec nemeritat.
- Cel mai sigur refugiu ramane totusi adevarul.
- A spune lucrurilor pe nume este in ultima instanta o proba de uitare de sine.
- Peste ceea ce putem trece este bine sa nu sarim.
- Nimeni nu este prost pentru ca vrea si nici inteligent pentru ca-si propune sa fie.
- Cea mai buna modalitate de a analiza un fapt este sa vezi si sa intelegi cine a beneficiat de el.
- Nici o problema de viata nu este atat de dificila si fara iesire incat sa nu se rezolve de la sine.
- Singura statornicie este schimbarea permanenta.
- Neimpacarea dintre oameni isi are originea intotdeauna din neimpacarea in primul rand cu ei insisi, iar mai apoi din neimpacarea cu ceilalti.
- Daca vei tine cont de toate relele de care ai fost crutat in viata s-ar putea sa te consideri chiar rasfatat de soarta.(I. Romosan)
- Bine nu poti vedea decat cu sufletul. Ceea ce este esential este invizibil pentru ochi.(Antoine de Saint-Exupery)
- Dar eu stiu ca, oricat de complex este organismul, viata este simpla; si totul se duce de rapa cand pierzi din vedere adevarul viu al simplitatii esentiale.(Rabindranath Tagore)
- Cand intalnesti un om si el are nevoie de ceva, poti sa ghicesti ce-i trebuie, daca-l iubesti.(Ernest Hello)
- Atunci cand nu poti obtine ceea ce vrei, trebuie sa faci sa-ti placa ceea ce ai.(Alfred Rotschild)
- Suntem ceea ce gandim. Ne nastem o data cu gandurile noastre si prin ele cream lumea.(Buddha)
- Cel mai potrivit moment pentru a fi increzator este acela in care nu ai absolut nici un motiv pentru a o face.(Matt Doyle)
- Geniul, acea forta ce orbeste ochii muritorilor cu stralucirea sa, adesea nu este decat perseverenta in travesti.(Henry W. Austin)
- Uneori, ii poti convinge pe ceilalti ascultandu-i.(Dean Rusk)
- Noi putem mai mult decat stim. Cu toate ca nu ne este permis totul, totul este posibil.(Roger Bacon)
- Unul dintre simptomele unei iminente depresii nervoase este sa incepi sa crezi ca munca ta este teribil de importanta.(Bertrand Russel)
- Un om devine interesant de-abia atunci cand greseste, pentru ca greseala este un semn clar ca a incercat sa se autodepaseasca.(G. Clemenceau)
- Sufletul meu ma cauta, numai ca eu alerg intruna.(Fernando Pessoa)
RABINDRANATH TAGORE - Gitanjali -
Propriul meu nume este o temnita
in care plange cel pe care l-am inchis.
Fara incetare ma straduiesc sa inalt zid roata in juru-mi;
si, in timp ce zi de zi acest zid creste spre cer,
in adancurile beznei sale eu nu intrezaresc
adevarata mea fiinta.
Ma mandresc cu acest zid inalt;
si de teama celei mai mici sparturi,
eu o astup grabnic cu tarana si nisip:
dar avand mereu grija de numele meu,
eu ma departez neincetat de adevarata mea fiinta.
* * *
Prin toate mijloacele incearca sa ma pastreze la adapost
cei care ma iubesc pe lumea aceasta.
Dar nu se intampla la fel cu iubirea ta
care este mai mare decat a lor,
si tu ma lasi in libertate.
De teama sa nu-i dau uitarii,
ei nu risca niciodata sa ma lase singur.
Dar zi dupa zi trece
si tu nu te arati.
Desi nu te numesc in rugile mele,
desi nu te retin in inima mea,
iubirea ta pentru mine asteapta inca iubirea mea.
OMAR KHAYYAM - Rubaiate -
Repezi ca unda apei, ca zborul vantului,
zilele vietii trec.Eu voi ramane
mereu indiferent fata de doua:
acea de ieri si-aceea ce va sa vina maine.
* * *
Cel ce-a gustat
din fructul iubirii, 'ntelepciunii,
pastra-va in privire un suras amarui.
El stie: sirul de zile ce-au sa vina,
seamana cu prezentul, cu ziua ce-a dintai.
Un ipohondru a citit un articol despre o noua boala. Ingrozit, il cheama imediat pe doctor la telefon.
- M-am molipsit, m-am molipsit, se vaicareste el.
- Stai linistit, ii spune doctorul. Partea interesanta a bolii despre care vorbesti este ca nu-i asociata cu dureri sau stari proaste.
- Mi-am dat seama, zice ipohondrul. Astea sunt exact simptomele pe care le am.
Cand Abraham Lincoln a auzit ca s-a spus despre dansul ca arata ca un om de rand, a raspuns: "Dumnezeu prefera oamenii de rand. De aceea a facut atat de multi".
La ofiterul starii civile, mirele este intrebat:
- Consimti sa o iei in casatorie pe Popescu Nina?
Mirele catre mireasa:
- Va sa zica Nina te cheama?!
- Asculta, fiica mea, zice mama, nu ti-am spus sa nu primesti barbati straini in apartament? Stii cat poate sa ma framante un asemenea lucru.
- Fii serioasa, mama, a ras fata. De data asta m-am dus eu la el in apartament. Acum las' sa se framante maica-sa!
- Nu se mai poate trai cu mine, marturiseste pacientul. Sotia m-a parasit, familia ei ma evita sistematic de ani de zile. Psihiatrul se apleaca inainte cu viu interes profesional.
- Spune-mi, te rog. Cum anume ai reusit treaba asta?
Un mecanic isi trimite ucenicul la o adresa ca sa repare o sonerie. Ucenicul pleaca, se intoarce imediat si spune:
- Nu-i nimeni acasa. Am sunat de mai multe ori si n-a raspuns nimeni.
- Candva spuneai ca nu stii cum ai putea trai fara mine...
- Intr-adevar! Pe atunci nici nu banuiam, acum stiu: mult mai ieftin!
Unui doctor nu-i placea sa fie deranjat noaptea. O data, aproape de miezul noptii, fu desteptat de o femeie pentru un caz care i se parea ei foarte grav.
- Baiatul meu a inghitit un soarece, spune femeia.
- Dati-i sa inghita acum o pisica si lasati-ma sa dorm.
Avocatul intreaba:
- De ce vreti sa divortati?
- Fiindca sunt casatorit.
Intr-un birou izbucneste o cearta intre doua femei. Seful serviciului, chemat sa aplaneze conflictul, striga, incercand sa acopere vociferarile:
- Sa vedem cine are dreptate! Sa vorbeasca intai cea mai in varsta! Dupa care s-a lasat tacerea...
- Alo, Costica, am o veste buna pentru tine: vom avea un copil.
- Ma bucur. Cine e la telefon?
Un scotian se prezinta la un oficiu telegrafic londonez pentru a trimite o telegrama. I se spune ca are de plata o taxa pentru mesaj, dar ca numele este scutit de taxa. Scotianul cade pe ganduri, apoi spune:
- Puteti crede sau nu, dar eu sunt indian si numele meu este: "Pana sambata nu vin acasa".
- Domnule doctor, un farmacist m-a sfatuit...
- Stiu, va sfatuiti mai intai cu farmacistii si cand vedeti ca nu va descurcati veniti la medic. Si ce idiotenie ti-a spus farmacistul?
- Sa vin la dumneavoastra.
Pe peretele unui salon din Texas, barmanul a pus urmatorul afis: "Nu trageti in pianist! Face si el ce poate!" Catva timp afisul a avut efect si pianistul si-a vazut linistit de treaba. Dar iata ca, intr-o buna zi, clientii localului vazura scaunul din fata pianului gol.
- Ce s-a intamplat cu pianistul?, intreba unul dintre ei. Barmanul ii raspunse cu regret:
- A fost aici un mexican care nu stia carte...
 | Diverse |
