Steaua Răsăritului strălucind Apusului: China în cărţile Europei

Expoziţie de carte veche

Vernisaj: 12 mai, ora 12, Colecţii speciale - Sala "Gheorghe Sion"
Prezintă: Prof. univ. Ovidiu Mureşan
Durata: 12 mai-27 iunie
Catalogul expoziţiei


Europa modernă se defineşte şi prin raportul său cu alte civilizaţii. Găsim în colecţiile noastre principalele tipărituri prin care Europa modernă (re)descoperă China. Expoziţia trece în revistă operele misionarilor creştini, descrieri ale călătoriilor europene înspre Răsărit, dezbateri teologico-filosofice provocate de descoperirea sistemelor religioase asiatice, traduceri în limbile europene a unor tratate militare, sapienţiale sau religioase chineze, rapoarte diplomatice legate de problemele politice şi comerciale în care europenii sunt implicaţi în Extremul Orient. Galeria cunoştiinţelor despre Imperiul de Mijloc e o oglindă a deschiderii intelectuale europene faţă de un ţinut al alterităţii. Prin specificul colecţiilor noastre, expoziţia dă măsura unui interes local pentru China care oscilează între detaliu savant al culturii generale şi exotism cultural.

Steaua răsăritului strălucind Apusului - titlul expoziţiei este împrumutat tratatului teologic greco-latin al lui Nicolae Milescu, Enchiridion sive Stella orientalis occidentali splendens. Prin această preluare, titlul ne pune sub patronajul spiritual al Spătarului a cărui operă scrisă în limbile rusă, elină, latină sau română contribuie la deschiderea porţilor spirituale ale Europei către civilizaţiile Asiei.



Înainte de a pătrunde în cartea tipărită, China este imaginea fabuloasă a unui ţinut îndepărtat. Contactele comerciale, rapoartele diplomatice, misiunile religioase sau amintirea invaziilor mongole sădesc în imaginarul european seminţele reprezentării unei lumi îndepărate, periculoase, chiar demonice. Primele reprezentări moderne ale Chinei aparţin picturii italiene de secolul al XIV: chipul războinicul mongol (Pisanello) sau reprezentarea peisagistică (Ambrogio Lorenzetti). Alte asemănări indică înrâuriri străvechi între cele două culturi: postura meditaţiei religioase sau diavolul care ia chipul dragonului.

Cultura cărţii tipărite ia amploare simultan cu debutul marilor misiuni iezuite în China (sec. XVI). Iezuiţii descoperă China şi sunt admişi la curtea imperială în calitate de profesori de matematici, ştiinţele naturi, dar şi a unor arte mecanice folositoare Imperiului de Mijloc, cum sunt balistica sau arhitectura militară. Entuziasmului primelor misiuni, sub conducerea lui Matteo Ricci, care recunosc în pietatea confucianistă semnele naturale ale creştinismului, îi urmează o epocă mai sceptică în ce priveşte compatibilitatea catolicismului cu religiile Chinei, datorată atât unei mai bune cunoaşteri a culturii şi limbii chineze, dar şi unor dificultăţi politice pe care Compania lui Iisus le întâmpină la Roma. Pentru a ştirbi prestigiul iezuit, celelalte ordine îi acuză pe membrii Companiei de acomodare cu materialismul şi idolatria specifice chinezilor. O întreagă polemică religioasă marchează a doua parte a secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea în legătură cu riturile Bisericii Catolice în China şi traducerea numelui şi atributelor divinităţii în limba mandarinilor. Cele două părţi implicate în dezbatere vor atrage de o parte sau de alta pene faimoase ale Republicii Literelor: Pascal, Le Mothe Le Vayer, Malebranche, Leibniz, Fénelon, Bossuet, Bayle, etc.

O a treia secţiune a expoziţiei este dedicată diplomaţiei, comerţului şi călătoriilor, domenii inseparabile şi care dau toate seama de conflictele dintre marile puteri europene pentru a stăpâni "drumul mirodeniilor". Ne bucurăm astfel de prezenţa în colecţiile noastre a relatărilor lui Johannes Nieuhof care descriu tentativele olandeze de a se instala în Imperiul Chinei şi rezistenţa portughezilor care aveau deja susţinere în Marele Consiliu Imperial de la Pekin. Demnă de menţionat aici este şi intrarea Rusiei în jocul politic din China şi misiunea dusă la bun sfârşit de boierul moldav Milescu, la cererea ţarului Alexei I. Abia mai târziu, sub Petru cel Mare, Rusia îşi va regla problemele de frontieră şi va semna tratate cu vecinul de la Răsărit. Alături de Milescu, semnalăm prezenţa unui alt mare călător din Europa Centrală şi Răsăriteană , Benyovszky Móric, nobil maghiar care în scurta sa viaţă de patru zeci de ani străbate Siberia şi moare între malgaşi, timp suficient pentru a vedea Pekinul şi Macao. Jurnalul său englez de călătorie este prezent în biblioteca noastră de patrimoniu într-o traducere germană din secolul al XVIII-lea, iar gravurile originale sunt reproduse în traducerea romanţată de secol XIX a lui Jókai Mór.

Încheiem expoziţia cu două versiuni ale sinofiliei europene. Prima este alcătuită din descrierea religiilor asiatice, organizării civile imperiale, prezentării istorice şi geografice a Chinei şi a artei militare chinezeşti, aşa cum au transmis-o diverşi misionari, Martino Martini, Josephe-Marie Amiot sau Pierre Martial Cibot. Cealaltă este China iluminiştilor, impusă de scrierile lui Voltaire. E o Chină în mare parte închipuită: un guvern tolerant, un împărat autoritar şi cultivat, o administraţie birocratică raţională eficientă, o tradiţie multimilenară pe care se întemeiază toate celelalte civilizaţii.