ISSN 1584-1995   
Nr. 21   
   BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ "LUCIAN BLAGA" - CLUJ-NAPOCA | Număr curent | Arhiva | Opinii | Harta site | Pagina BCU |
RUBRICI
INFORMARE PROFESIONALĂ
CARTE, CULTURĂ, CIVILIZAŢIE
CULTURA ÎN ALTE IPOSTAZE
DIVERSE
COLECTIV REDACŢIE
EDITOR COORDONATOR:
- Dr. Florina Ilis
MEMBRII FONDATORI:
- Adriana Szekely
- Liana Brânzaş Grigore


NUMĂRUL DIN IUNIE 2010:
- Redactor şef:
   Florentina Ghişa
- Redactor şef adj.:
   Dana Mărcuş
- Secretar:
   Mihaela Făt
WEBMASTER
- Liana Brânzaş Grigore

BIBLIOREV PRIN E-MAIL


Dacă doriţi să fiţi anunţaţi prin e-mail la apariţia noilor numere ale revistei, aveţi posibilitatea de a vă înscrie aici.


CĂUTARE ÎN ARHIVĂ

 
powered by FreeFind
CARTE, CULTURĂ, CIVILIZAŢIE

LECTURA ÎN MAREA BRITANIE ÎN PERIOADA ROMANTICĂ

Articol de Şerban Cristian-Marian
(masterand, anul II
la Ştiinţele Informării şi Documentării,
Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca)



Perioada romantică în Marea Britanie este una bogată în literatură şi istorie intelectuală, fiind în acelaşi timp una foarte schimbătoare, iar acest lucru se reflectă şi în ceea ce priveşte lectura. La sfârşitul secolului al XVIII-lea numărul cititorilor din insulă a început să crească rapid, fie ei bărbaţi, femei sau copii. Cei mai educaţi citeau mai mult ca niciodată cărţi, ziare, reviste, pe teme foarte variate. Membri maselor de populaţie, care în trecut se rezumau la cititul Bibliei şi a altor broşuri, balade, adică texte scurte, aveau acum acces la texte literare de mare întindere. Avântul lecturii este evident, pentru această perioadă, în toate straturile societăţii, indiferent de educaţie, venit, locaţie geografică, sex sau vârstă.1

Astfel, perioada aceasta este cea mai bună pentru a analiza legăturile dintre text, lectură şi modul în care influenţează acestea mentalitatea cititorilor. Lectura, de fapt consecinţele acesteia, a fost de multe ori motiv de îngrijorare pentru conducătorii societăţii. Iar în această perioadă, cu atât mai mult, datorită acestei explozii a lecturii care a avut loc. Până în acest moment textele erau controlate de autorităţile politice şi religioase din stat, fiind supuse cenzurii, dar atâta timp cât respectau limitele impuse de acestea, puteau circula liber în societate. Aşadar lectura era o modalitate de control al moralităţii, informaţiei şi nu în ultimul rând, al religiozităţii.

Există multe comentarii asupra efectelor lecturii, din partea oamenilor politici, a profesorilor, clericilor, jurnaliştilor, tuturor celor preocupaţi de faptul că lectura putea destabiliza credinţele pe baza cărora erau create relaţiile politice, economice, sociale. Aceşti membri înaintaşi ai societăţii se temeau de efectul pe care cărţile iluministe, filosofice, îl pot avea asupra maselor, convingându-i că şi ei pot participa la luarea deciziilor politice. De asemenea, lectura pieselor de teatru, a poeziei, a romanelor de ficţiune era temută pentru că oferea modalităţi de evadare în lumi imaginare, ceea ce devenea instabil şi periculos pentru clasele conducătoare.2 Iar o mulţime instabilă era ultima dorinţă a oricărui conducător politic, mai ales după exemplul pe care îl oferise Franţa, prin intermediul Revoluţiei.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea în Marea Britanie se citea mai mult ca niciodată până atunci, dar s-a schimbat ceva în practica lecturii. S-a abandonat lectura intensivă, a unui număr redus de texte, în principal religioase, şi s-a trecut la lectura extensivă. Se citea mult, text după text, fără a li se da prea mare importanţă, şi în principal de plăcere, nu ca element în procesul instructiv-educativ. A fost punctul de plecare al unei expansiuni în mod continuu al lecturii, pentru naţiune, şi nu numai, ci şi pentru întreaga lume vorbitoare de limba engleză, Commowealth-ul şi America de Nord. Aproape toată lumea citea cărţi, ziare, reviste, în mod regulat.

Într-un singur secol, Marea Britanie, la fel ca multe alte state, a trecut la lectura în masă. şi acest lucru s-a petrecut înainte de industrializarea tiparului, a introducerii educaţiei obligatorii şi a existenţei bibliotecilor publice, accesibile oricui.

Lectura modela cunoştiinţele, valorile morale, sensibilităţile, visele, memoria, aşadar şi acţiunile lor. Legătura dintre text, lectură, mentalităţi, poate oferi o imagine de ansamblu a publicului din această perioadă şi a alegerilor acestora. Textele pot fi supuse analizei critice şi hermeneutice, sau psiho-analizei pentru a descoperi înţelesuri ascunse. Dar aceste metode sunt limitate, pentru că textul scris poate a influenţat cititorul doar după o anumită pauză de timp, nu imediat după ce a fost scris. Astfel, nu trebuie luate în considerare doar textele scrise în această perioadă, ci şi cele mai vechi, dar care erau de actualitate, pentru cititori. Poate textele produse de contemporani nu erau destul de cunoscute pentru a intra în preferinţele cititorilor, sau poate aceştia rămâneau la lectura acelora mai vechi, cu care erau obişnuiţi.

Analiza cantitativă a textelor produse într-o anumită perioadă nu este suficientă pentru a determina impactul textului asupra cititorului, modul în care îi influenţa gândurile şi opiniile. Cititorii erau de mai multe feluri, unii mai bătrâni, având aşteptări formate mai devreme, alţii tineri sau foarte tineri, care poate nu pricepeau intenţia autorului textului. Aşadar, pentru a analiza lectura într-o anumită perioadă, trebuie să se treacă prin două-trei generaţii, ca un cititor să fie surprins din copilărie până la bătrâneţe.3

Cititorii aveau libertatea de a hotărî ce anume să citească, dacă să citească, şi cum să citească. Ei îşi puteau împărtăşi opiniile şi impresiile în legătură cu ceea ce lecturau. Răspunsuri individuale în privinţa lecturii le putem afla din scrisori, jurnale sau alte documente ce înregistrau gândurile oamenilor. Însă actul receptării textului de către cititori nu poate fi totuşi formulat în cuvinte în mintea acestora, şi mai ales transpus efectiv în scris. Legăturile dintre texte, tipar, lectură şi idei nu sunt simetrice. Când scriu, autorii o fac pentru anumiţi cititori, pentru un anumit public, iar aceştia au unele aşteptări de la texte, creându-se astfel un mediu în care ideile se dezvoltă sau dispar.4 Dacă am putea şti cine, ce anume citea, am putea avea o bază solidă pentru studiul lecturii. Importanţi sunt aici factorii care determinau anumite categorii de cititori să aibă acces la anumite texte, şi în ce moment.

Se vorbeşte de efectele pe care lectura le avea asupra oamenilor la modul fizic, faptul că influenţa comportamentul acelora care citeau haotic sau prea mult. Erau analizate simptomele corporale manifestate de cei care obişnuiau să citească în exces, şi modul în care acest lucru afecta bunăstarea commonwealth-ului.5

Aceste idei erau mai accentuate, în ceea ce priveşte lectura în rândul femeilor. În această perioadă, are loc o creştere importantă a numărului de femei care ştiau să citească, ele începând să ocupe un loc considerabil în comerţul de carte. Creşte şi numărul autorilor care, indiferent de sex, încep să scrie special pentru un public feminin. Însă este o perioadă în care femeile au totuşi restricţie la a citi anumite materiale. Erau considerate a fi periculoase scrierile biblice, religioase, ficţiunea, drama, stiinţele, filosofia, pentru că se credea că influenţează femeile, care erau mai vulnerabile. Acestea erau considerate ca fiind periculoase, care pot produce anxietate, boală, căderi nervoase şi chiar moartea. în ciuda acestei stricteţi, femeile găseau o adevărată plăcere în a citi aceste materiale, lectura devenind o modalitate de a lupta cu superioritatea masculină, caracteristică epocii.6 Lectura calma spiritele, alunga plictiseala femeilor şi depresia, conforta durerea şi neglijenţa. Astfel lectura însemna putere. Actul lecturii reprezenta evadarea din limitele feminităţii tradiţionale, şi invadarea prerogativelor masculine.7 În această perioadă, şi bibliotecile, care erau simbolul autorităţii culturale a bărbaţilor, au început să fie frecventate mai des de către femei. Ba chiar au existat biblioteci în care femeile erau publicul majoritar. Astfel, odată cu avântul femeii în ceea ce priveşte lectura, are loc şi un avânt pe celălalt plan, acela al autorilor de gen feminin. Autoarele au acum şansa de a se afirma şi de a concura cu bărbaţii pe piaţa literară.8

Romanele şi nuvelele scrise de femei aveau mai puţine şanse să devină populare decât acelea scrise de autori bărbaţi, deşi rata de utilizare a acestor texte imediat după publicarea lor era cam aceeaşi atât în rândul femeilor cât şi al genului opus. În principal bărbaţii erau clienţii interesaţi de romane, inclusiv de acelea care aveau ca autor o femeie. O femeie nemaritată era mai bine vazută dacă o interesau aceste texte, decât una măritată. Cu toate acestea, cele măritate erau cititoare „ascunse", devorând romanele soţilor. Asemenea, specifice genului masculin erau şi cluburile de lectură. Importanţa acestora creştea în mod continuu în această perioadă.9 Aceste cluburi de lectură ţineau cont de publicaţiile de critică literară, precum: Monthly Review sau Critical Review. În spaţiul academic şi cel religios, lectura era tot atuul genului masculin. Aceştia participau activ în tot circuitul unui text, de la autor la cititor, şi invers.10

Cititorii îşi lărgeau orizonturile în mod continuu şi doreau cărţi mai multe şi mai bune. Explozia lecturii este explicată de unii ca fiind o consecinţă a dezvoltării şcolilor în Marea Britanie, iar alţii susţin că industrializarea, implicit dezvoltarea producţiei de carte are un rol important în avântul fenomenului lecturii. Totuşi, aproape toate cărţile publicate în această perioadă erau produse după metodele tradiţionale, iar dezvoltarea şcolilor este o consecinţă a avântului lecturii, şi nu invers.11

Explozia lecturii este în legătură directă cu industria cărţii, cu editorii şi cu legislaţia, sau în unele cazuri, lipsa acesteia, în reglementarea domeniului respectiv. Aceasta este perioada în care industria producătoare de carte iese de sub influenţa directă a statului britanic, a monopolului acestuia. Acest monopol includea şi proprietatea intelectuală, sau drepturile de copyright, fapt ce ducea la dispariţia competiţiei între cărţi în ceea ce priveşte preţul. În toată această perioadă, multe cărţi erau reprintate în mod ilegal în Irlanda sau Scoţia, apoi erau introduse ilegal pe teritoriul Angliei pentru a subjuga piaţa engleză dirijată de la Londra. Astfel se publicau romane, texte filosofice, istorice. Editarea ilegală a cărţilor englezeşti avea loc şi în Olanda şi Elveţia, dar dintre acestea, puţine au fost cele care au pătruns pe piaţa englezească. O problemă mai mare o constituia Scoţia, care avea legi diferite în privinţa drepturilor de autor. Astfel s-au creat divergenţe între editorii scoţieni şi englezi în ceea ce priveşte editarea, publicarea. Dar în Scoţia nu exista o adevărată industrie a cărţii şi cu atât mai puţin reglementări legale în ceea ce priveşte drepturile de autor. Englezii au optat pentru rezistenţa faţă de aceste titraje ilegale, pe care doreau să le identifice şi să le distrugă. Ca răspuns, scoţieni au scăzut preţul nu numai pentru cărţi, ci şi pentru echipamentul de tipografie.12 Acestei rivalităţi i se opuneau cumpărătorii, cititorii care erau afectaţi de creşterea preţurilor pe care o provoca. Mulţi potenţiali cumpăratori erau excluşi automat de pe piaţă din cauza preţurilor ridicate.

Proprietatea literară nu era încă văzută ca lege a naturii sau a naţiunii. Iar dacă limba vorbită era comună de ce cuvântul scris ar fi proprietate privată?13 însă, prin actul din 1710, drepturile de autor erau protejate pe o perioadă de 14 ani. În 1774, o nouă reglementare legală este adoptată, fiind menită să definească mai clar noţiunea de proprietate intelectuală, să mărească accesul la texte, la lectură. Această reglementare a fost adoptată cu greu, fiindcă însemna pierderea de către stat a atribuţiilor sale în domeniul cărţii, a restrângerii monopolului său. Dar şi la mult timp după actul din 1774, contractele de drepturi de autori erau neclare, drepturile erau cedate chiar pe viaţă etc. După acest moment care a însemnat o mai mare libertate în privinţa drepturilor de autor s-a înregistrat un boom în plan tipografic, mai ales pe piaţa scoţiană. Astfel, a început o revoluţie în ceea ce priveşte producţia, vânzarea şi lectura cărţilor în Marea Britanie. În decursul unei generaţii, a avut loc o dublare a activităţii industriei de legare a cărţilor, un indicator clar al creşterii întregii industrii a cărţii. A avut loc o schimbare a influenţei asupra pieţei, dinspre producători, înspre cumpărători, cititori. A crescut cererea de carte şi odată cu ea, lectura. Cărţile au devenit tot mai mici ca şi format şi s-au ieftinit. În plan naţional, se observă o creştere semnificativă a numărului de titluri publicate anual.

Însă creşterea producţiei şi a comerţului nu este neapărat sinonimă cu creşterea numărului de cititori. Poate vechii cititori au profitat de scăderea preţurilor şi au cumpărat şi citit mai mult. Se spunea la vremea aceea că „ un palat fără bibliotecă este ca un castel fără depozit de arme".14

Cei săraci, care aveau înainte acces doar la poveşti cu vrăjitoare, fantome şi strigoi, aveau acum posibilitatea să-şi vadă copii citind poveşti de aventură, romantice, sau alte cărţi atractive.

În această perioadă, creşterea producţiei de carte a ajuns aproximativ la acelaşi nivel cu creşterea populaţiei, a veniturilor şi a economiei în general. Este momentul când industria cărţii recuperează această distanţă pierdută, începând cu secolul al XVII-lea. Însă, cum preţurile nu erau accesibile încă oricui, cele mai multe texte scrise în perioada romantică au devenit ieftine şi accesibile, adică citite, doar în perioada următoare, cea victoriană. Dar este de necontestat faptul că sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor a constituit o perioadă de explozie de-a dreptul, a practicii lecturii în Marea Britanie.

Sursa imaginii: http://www.guardian.co.uk/books/2008/aug/09/biography

Bibliografie:
  1. Burrow, Colin, Recenzie: Reading Sensations in Early Modern England, în The Review of English Studies, vol.59(2008), nr. 238, p.143-145.
  2. Black, Jeremy, Recenzie: Women`s Reading in Britain 1750-1835: A Dangerous Reaction, în Notes and Queries, vol.47(2000), nr. 1, p.130-131. http://proquest.umi.com/.
  3. St. Clair, William, The Reading Nation in the Romantic Period, Cambridge University Press, 2004.
  4. Devine Jump, Harriet, Recenzie: Women`s Reading in Britain 1750-1835: A Dangerous Reaction, în The Review of English Studies, vol. 51(2000), nr. 204.
  5. Price, John Vladimir, Recenzie: Books and their Readers in Eighteenth-Century England: New Essays, în Notes and Queries, vol.50(2003), nr. 1, p.126. http://proquest.umi.com/
  6. Sher, Richard B, Recenzie: Provincial Readers in Eighteenth-Century England, în The Review of English Studies, vol.58(2007), nr. 236, p. 574-576. http://proquest.umi.com/.


1 William St. Clair, The Reading Nation in the Romantic Period, Cambridge University Press, 2004, p.11.
2 Ibidem, p. 13.
3 Ibidem, p. 4.
4 Ibidem, p.7.
5 Colin Burrow, Recenzie: Reading Sensations in Early Modern England, în The Review of English Studies, vol.59(2008), nr. 238, p.144.
6 Jeremy Black, Recenzie: Women`s Reading in Britain 1750-1835: A Dangerous Reaction, în Notes and Queries, vol.47(2000), nr. 1, p.130. http://proquest.umi.com/
7 Harriet Devine Jump, Recenzie: Women`s Reading in Britain 1750-1835: A Dangerous Reaction, în The Review of English Studies, vol. 51(2000), nr. 204, p.652.
8 Jeremy Black,
  • op.cit., p. 131.
    9 Richard. B Sher, Recenzie: Provincial Readers in Eighteenth-Century England, în The Review of English Studies, vol.58(2007), nr. 236, p. 575. http://proquest.umi.com/.
    10 John Valdimir Price, Recenzie: Books and their Readers in Eighteenth-Century England: New Essays, în Notes and Queries, vol.50(2003), nr. 1, p.126. http://proquest.umi.com/.
    11 William St. Clair, op. cit., p. 87.
    12 Ibidem, p. 107.
    13 Ibidem, p. 110.
    14 Ibidem. p. 118.


  • webmaster@bcucluj.ro