Victoria ALBULESC

Ion Baurceanu, O viaţă ratată. Un deţinut politic în România. 1951-1964, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2010 http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/8NHJ4XXANM4DL2JRVVAFDAPM2IRH3R9294BGENPF7895ETC6C2-51225?func=full-set-set&set_number=313706&set_entry=000001&format=999

S-au scris multe cărţi de memorialistică şi se vor mai scrie, dar O viaţă ratată are ceva aparte, are un umor întunecat.

Ion Baurceanu, fost deţinut politic în România (1951-1964) îşi expune tristele sale amintiri petrecute la "abatoarele umane" de la Aiud, Baia Sprie, Cavnic, Gherla, Galaţi, Jilava sau Periprava.

A fost condamnat pentru activitate anticomunistă la 15 ani de muncă silnică, 5 ani de degradare civică, fiind supus unor torturi greu de explicat şi de înţeles în zilele noastre, dar, cu toate acestea, a rămas un om demn, refuzând să jure credinţă statului socialist, dar demnitatea nu l-a putut scuti de nenumăratele şi cumplitele bătăi. Renumit în închisori şi lagăre, grija lui Baurceanu a fost să-şi ducă singur crucea, Dumnezeu fiind ocrotitorul său. Închis şi torturat în puşcăriile patriei singura lui dorinţă a fost să citească, să ştie carte.

Baurceanu s-a născut la sat într-o casă de chirpici, şi-a relatat, prin intermediul acestei cărţi, o parte din viaţa sa ratată în închisori ca noi să înţelegem faptul că, în pofida tuturor vicisitudinilor, el a rămas un om demn, un anticomunist fără sentimente vindicative, aceasta rămânând singura satisfacţie personală dintr-o viaţă zbuciumată.