Numar curent    Arhiva    Opinii    Redactia    Harta revistei        Pagina BCU                          Nr. 9 (2004)

CARTE,CULTURA,CIVILIZATIE
STAGII PROFESIONALE
REUNIUNI PROFESIONALE
PAGINA DE GARDA

BIBLIOREV PRIN E-MAIL

Daca doriti sa fiti anuntati prin e-mail la aparitia noilor numere ale revistei, aveti posibilitatea de a va inscrie aici.


CAUTARE IN ARHIVA


powered by FreeFind

LISTE DE DISCUTII



STAGII PROFESIONALE
Câteva consideratii privind deplasarea efectuată în Elvetia în perioada 3 - 7 august 2003

Simona Muresan
bibliotecar - serv. Catalogare-Clasificare, BCU Cluj

(continuare din numarul anterior)

Ultimele rânduri îi sunt rezervate bibliotecii ETH deoarece timpul petrecut aici a fost mai îndelungat si în consecintă si departamentele si serviciile vizitate au fost mai numeroase si mai amplu analizate (de fapt la celelalte biblioteci datorită factorului timp nu am avut ocazia să ne informăm mai în amănunt asupra unor probleme care ne-ar fi putut interesa, ca orice grup de vizitatori am făcut un tur al bibliotecii, care a cuprins săli de lectură, depozite de carte sau colectii speciale si nu birourile în care se desfăsoară activitătile specifice de bibliotecă, singurul avantaj de care ne-am bucurat a fost că făcând parte din aceeasi breaslă am avut acces si în unele spatii în care în vizitatorii obisnuiti nu sunt condusi).
Mă simt obligată să amintesc încă o dată primirea extraordinară si atentia cu care am fost înconjurate la ETH, în fiecare zi colegi din diferite departamente ne-au însotit în toate vizitele pe care le-am efectuat fie că au fost la biblioteci sau în diferite puncte de atractie ale Zurich-ului. Am avut la dispozitie si materiale informative despre structura organizatorică si de personal a bibliotecii.
Dat fiind faptul că prezentarea tuturor departamentelor în care am avut ocazia să pătrund s-ar întinde pe un spatiu prea larg pentru un raport referitor la schimbul de experientă efectuat, mă voi rezuma la câteva caracteristici generale ale bibliotecii si voi accentua cele observate în Departamentul de dezvoltare a colectiilor.
Vizitei la ETH i-au fost alocate două zile. Astfel în dimineata primei zile am efectuat un tur al tuturor departamentelor, iar după amiaza ne-am împărtit pe grupuri de lucru fiecare în functie de serviciul sau serviciile de care am fost interesate. A doua zi am avut ocazia să cunoastem cele trei biblioteci filiale, situate în noul campus universitar.
ETH - Bibliothek este parte componentă a Universitătii Tehnice Federale (sper că nu gresesc în traducerea în română a denumirii Eidgenossische Technische Hochschule) si această subordonare se reflectă în modul de finantare a institutiei (bugetul este absolut fabulos în comparatie cu al unei institutii similare din România) si în domeniile stiintifice acoperite de fondurile de documente. Accentul cade pe achizitia publicatiilor periodice care oferă informatie tehnică si stiintifică de ultimă oră si mai putin pe cea a monografiilor. Nivelul de dotare tehnică permite achizitionarea din belsug a documentelor pe suport electronic (resurse electronice). Gradul de deservire a utilizatorilor se poate constata din multitudinea de servicii oferite: acces liber la raft, împrumut în sălile de lectură, împrumut la domiciliu, acces contra cost la copiatoare sau servicii care includ scanarea de articole din periodice sau capitole de carte si livrarea lor prin e-mail, livrarea la domiciliu a comenzilor, chestionare de sondare a opiniei si implicit de eficientizare a serviciilor, etc.
ETH este o bibliotecă informatizată, gradul de dotare tehnică este deosebit de ridicat, spre exemplu utilizatorii solicită on-line publicatiile de care au nevoie fără a mai completa buletine de cerere ceea ce reduce considerabil timpul în care sunt onorate comenzile; transportul publicatiilor din depozite spre ghiseele de împrumut sau săli de lectură si respectiv de la acestea spre spatiile de depozitare sau în cadrul diferitelor nivele ale depozitelor se realizează cu ajutorul unei benzi rulante; numărul de licente de lucru detinute de sistemul integrat de bibliotecă ALEPH (toate activitătile specifice de bibliotecă folosesc modulele corespunzătoare) este de 200 ceea ce permite accesarea concomitentă a bazei de date atât de către utlizatori cât si de către bibliotecari în timpul activitătilor curente, fără a se crea probleme sau blocaje (binecunoscuta la noi "licentă limită" cauzată de numărul mult, mult prea mic de licente).
Bibliotecile filiale, Baubibliothek (cu specific de arhitectură si constructii), Kemie und Biologie si HDB Bibliothek (este un depozit de publicatii) sunt conectate la reteaua Aleph.
După această privire de ansamblu asupra bibliotecii voi încerca să detaliez cele constatate si retinute în cadrul discutiilor avute cu colegii din departamentul Dezvoltarea colectiilor mai precis în Servicul de achizitii - catalogare si în cel de Prelucrare a periodicelor. O primă observatie se impune. Organizarea în acest mod a acestor activităti de bibliotecă a fost dictată de specificul ETH (bibliotecă universitară dar nu cu caracter enciclopedic, domeniile stiintifice de interes fiind cele tehnice, beletristica detine un loc aproape neglijabil în fondurile de publicatii). Este acordată o importantă foarte mare publicatiilor seriale, revistelor electronice, descrierii analitice a continutului acestora, iar în prelucrarea lor se utilizează modulul de catalogare, cel de gestiune al exemplarelor si cel de control seriale.
Ca bibliotecar în serviciul de catalogare-clasificare am fost în mod firesc interesată de modul în care se desfăsoară activitatea de prelucrare a publicatiilor în Serviciul achizitii-catalogare din biblioteca ETH. Trebuie spus că poate singura problemă cu care se confruntă partea de achizitii este insuficienta (chiar si ei se confruntă cu astfel de situatii) fondurilor financiare, pentru că din punct de vedere a instrumentelor de informare privind productia editorială, colegii din Zürich au la dispozitie cataloage de editură, pliante de popularizare, care cuprind date bibliografice si preturi exacte ale publicatiilor, iar firmele de difuzare sunt serioase. Se mai impune o precizare, toate operatiile pe care activitatea de achizitii le presupune sunt realizate în modulul de achizitii. Am fost interesată dacă si cum sunt listate documentele de evidentă primară (registre de inventar), registrul de miscare a fondurilor (RMF), precum si actele însotitoare ale publicatiilor, dar în bibliotecile elvetiene toate evidentele sunt tinute numai în sistem electronic, iar activitătile contabile aferente se realizează în serviciul de specialitate (economic). Partea de catalogare nu prezintă multe deosebiri fată de activitatea similară din România, BCU Cluj asemeni bibliotecii ETH a introdus programul ALEPH si utilizează modulul corespunzător în descrierea catalografică. Regulile de catalogare aplicate sunt aceleasi în cele două institutii cu mentiunea că în Elvetia formatul de schimb în care lucrează ALEPH-ul este USMARC, iar noi folosim UNIMARC. Ce este extrem de important si nu as dori să omit se referă la faptul că numărul de licente de lucru de care dispune ETH i-a permis să renunte la completarea cataloagelor traditionale ba mai mult gratie fondurilor financiare consistente, să poată realiza retroconversia prin intermediul unei firme specializate.
Departamentele si serviciile din ETH-Zürich sunt cuprinse într-o structură organizatorică simplă si logică cu ierarhii bine stabilite. Departamentele cu specific biblioteconomic sunt în număr de patru: Dezvoltarea colectiilor, Activităti cu utilizatorii, Colectii speciale si Biblioteci filiale, lor li se adaugă departamentele economic, de personal, de marketing de bibliotecă, informatic, de initiere de proiecte si cel de legătură dintre diferitele biblioteci care fac parte din consortiu.
Din punctul meu de vedere, biblioteca ETH oferă multe exemple pozitive si teme de reflectie care să ne conducă la adoptarea unor modificări menite să contribuie la imbunătătirea activitătii din BCU Cluj.
În încheiere as dori să mai punctez un anumit aspect din activitatea de catalogare, respectiv de colaborare la nivel national între bibliotecile din cele patru arii lingvistice si culturale ale Elvetiei. Si în Elvetia la fel ca si în România nu există o retea unică de informare, deci un catalog on-line unic, cantoanele de limbă franceză fac parte din reteaua informatică VIRTUA, iar cele de limbă germană si italiană din reteaua ALPEH.
Pot afirma că pentru mine personal schimbul de experientă efectuat a însemnat o sansă de a vedea si un alt sistem de biblioteci, de a-mi contura unele idei care ar putea fi aplicate în BCU Cluj, dar mi-a confirmat încă o dată că pentru a face un lucru să meargă bine nu este suficientă pasiunea pentru meserie mai e nevoie si de fonduri financiare si de sustinere din partea celor care la nivel de minister ar trebui să se preocupe de soarta bibliotecilor.

Trimiteti comentarii la acest articol
Cititi comentarii la acest articol

sus

webmaster@bcucluj.ro
Toate drepturile rezervate