Ultimele r�nduri �i sunt rezervate bibliotecii ETH deoarece timpul petrecut aici a fost mai �ndelungat si �n consecint� si departamentele si serviciile vizitate au fost mai numeroase si mai amplu analizate (de fapt la celelalte biblioteci datorit� factorului timp nu am avut ocazia s� ne inform�m mai �n am�nunt asupra unor probleme care ne-ar fi putut interesa, ca orice grup de vizitatori am f�cut un tur al bibliotecii, care a cuprins s�li de lectur�, depozite de carte sau colectii speciale si nu birourile �n care se desf�soar� activit�tile specifice de bibliotec�, singurul avantaj de care ne-am bucurat a fost c� f�c�nd parte din aceeasi breasl� am avut acces si �n unele spatii �n care �n vizitatorii obisnuiti nu sunt condusi).
M� simt obligat� s� amintesc �nc� o dat� primirea extraordinar� si atentia cu care am fost �nconjurate la ETH, �n fiecare zi colegi din diferite departamente ne-au �nsotit �n toate vizitele pe care le-am efectuat fie c� au fost la biblioteci sau �n diferite puncte de atractie ale Zurich-ului. Am avut la dispozitie si materiale informative despre structura organizatoric� si de personal a bibliotecii.
Dat fiind faptul c� prezentarea tuturor departamentelor �n care am avut ocazia s� p�trund s-ar �ntinde pe un spatiu prea larg pentru un raport referitor la schimbul de experient� efectuat, m� voi rezuma la c�teva caracteristici generale ale bibliotecii si voi accentua cele observate �n Departamentul de dezvoltare a colectiilor.
Vizitei la ETH i-au fost alocate dou� zile. Astfel �n dimineata primei zile am efectuat un tur al tuturor departamentelor, iar dup� amiaza ne-am �mp�rtit pe grupuri de lucru fiecare �n functie de serviciul sau serviciile de care am fost interesate. A doua zi am avut ocazia s� cunoastem cele trei biblioteci filiale, situate �n noul campus universitar.
ETH - Bibliothek este parte component� a Universit�tii Tehnice Federale (sper c� nu gresesc �n traducerea �n rom�n� a denumirii Eidgenossische Technische Hochschule) si aceast� subordonare se reflect� �n modul de finantare a institutiei (bugetul este absolut fabulos �n comparatie cu al unei institutii similare din Rom�nia) si �n domeniile stiintifice acoperite de fondurile de documente. Accentul cade pe achizitia publicatiilor periodice care ofer� informatie tehnic� si stiintific� de ultim� or� si mai putin pe cea a monografiilor. Nivelul de dotare tehnic� permite achizitionarea din belsug a documentelor pe suport electronic (resurse electronice). Gradul de deservire a utilizatorilor se poate constata din multitudinea de servicii oferite: acces liber la raft, �mprumut �n s�lile de lectur�, �mprumut la domiciliu, acces contra cost la copiatoare sau servicii care includ scanarea de articole din periodice sau capitole de carte si livrarea lor prin e-mail, livrarea la domiciliu a comenzilor, chestionare de sondare a opiniei si implicit de eficientizare a serviciilor, etc.
ETH este o bibliotec� informatizat�, gradul de dotare tehnic� este deosebit de ridicat, spre exemplu utilizatorii solicit� on-line publicatiile de care au nevoie f�r� a mai completa buletine de cerere ceea ce reduce considerabil timpul �n care sunt onorate comenzile; transportul publicatiilor din depozite spre ghiseele de �mprumut sau s�li de lectur� si respectiv de la acestea spre spatiile de depozitare sau �n cadrul diferitelor nivele ale depozitelor se realizeaz� cu ajutorul unei benzi rulante; num�rul de licente de lucru detinute de sistemul integrat de bibliotec� ALEPH (toate activit�tile specifice de bibliotec� folosesc modulele corespunz�toare) este de 200 ceea ce permite accesarea concomitent� a bazei de date at�t de c�tre utlizatori c�t si de c�tre bibliotecari �n timpul activit�tilor curente, f�r� a se crea probleme sau blocaje (binecunoscuta la noi "licent� limit�" cauzat� de num�rul mult, mult prea mic de licente).
Bibliotecile filiale, Baubibliothek (cu specific de arhitectur� si constructii), Kemie und Biologie si HDB Bibliothek (este un depozit de publicatii) sunt conectate la reteaua Aleph.
Dup� aceast� privire de ansamblu asupra bibliotecii voi �ncerca s� detaliez cele constatate si retinute �n cadrul discutiilor avute cu colegii din departamentul Dezvoltarea colectiilor mai precis �n Servicul de achizitii - catalogare si �n cel de Prelucrare a periodicelor. O prim� observatie se impune. Organizarea �n acest mod a acestor activit�ti de bibliotec� a fost dictat� de specificul ETH (bibliotec� universitar� dar nu cu caracter enciclopedic, domeniile stiintifice de interes fiind cele tehnice, beletristica detine un loc aproape neglijabil �n fondurile de publicatii). Este acordat� o important� foarte mare publicatiilor seriale, revistelor electronice, descrierii analitice a continutului acestora, iar �n prelucrarea lor se utilizeaz� modulul de catalogare, cel de gestiune al exemplarelor si cel de control seriale.
Ca bibliotecar �n serviciul de catalogare-clasificare am fost �n mod firesc interesat� de modul �n care se desf�soar� activitatea de prelucrare a publicatiilor �n Serviciul achizitii-catalogare din biblioteca ETH. Trebuie spus c� poate singura problem� cu care se confrunt� partea de achizitii este insuficienta (chiar si ei se confrunt� cu astfel de situatii) fondurilor financiare, pentru c� din punct de vedere a instrumentelor de informare privind productia editorial�, colegii din Z�rich au la dispozitie cataloage de editur�, pliante de popularizare, care cuprind date bibliografice si preturi exacte ale publicatiilor, iar firmele de difuzare sunt serioase. Se mai impune o precizare, toate operatiile pe care activitatea de achizitii le presupune sunt realizate �n modulul de achizitii. Am fost interesat� dac� si cum sunt listate documentele de evident� primar� (registre de inventar), registrul de miscare a fondurilor (RMF), precum si actele �nsotitoare ale publicatiilor, dar �n bibliotecile elvetiene toate evidentele sunt tinute numai �n sistem electronic, iar activit�tile contabile aferente se realizeaz� �n serviciul de specialitate (economic). Partea de catalogare nu prezint� multe deosebiri fat� de activitatea similar� din Rom�nia, BCU Cluj asemeni bibliotecii ETH a introdus programul ALEPH si utilizeaz� modulul corespunz�tor �n descrierea catalografic�. Regulile de catalogare aplicate sunt aceleasi �n cele dou� institutii cu mentiunea c� �n Elvetia formatul de schimb �n care lucreaz� ALEPH-ul este USMARC, iar noi folosim UNIMARC. Ce este extrem de important si nu as dori s� omit se refer� la faptul c� num�rul de licente de lucru de care dispune ETH i-a permis s� renunte la completarea cataloagelor traditionale ba mai mult gratie fondurilor financiare consistente, s� poat� realiza retroconversia prin intermediul unei firme specializate.
Departamentele si serviciile din ETH-Z�rich sunt cuprinse �ntr-o structur� organizatoric� simpl� si logic� cu ierarhii bine stabilite. Departamentele cu specific biblioteconomic sunt �n num�r de patru: Dezvoltarea colectiilor, Activit�ti cu utilizatorii, Colectii speciale si Biblioteci filiale, lor li se adaug� departamentele economic, de personal, de marketing de bibliotec�, informatic, de initiere de proiecte si cel de leg�tur� dintre diferitele biblioteci care fac parte din consortiu.
Din punctul meu de vedere, biblioteca ETH ofer� multe exemple pozitive si teme de reflectie care s� ne conduc� la adoptarea unor modific�ri menite s� contribuie la imbun�t�tirea activit�tii din BCU Cluj.
�n �ncheiere as dori s� mai punctez un anumit aspect din activitatea de catalogare, respectiv de colaborare la nivel national �ntre bibliotecile din cele patru arii lingvistice si culturale ale Elvetiei. Si �n Elvetia la fel ca si �n Rom�nia nu exist� o retea unic� de informare, deci un catalog on-line unic, cantoanele de limb� francez� fac parte din reteaua informatic� VIRTUA, iar cele de limb� german� si italian� din reteaua ALPEH.
Pot afirma c� pentru mine personal schimbul de experient� efectuat a �nsemnat o sans� de a vedea si un alt sistem de biblioteci, de a-mi contura unele idei care ar putea fi aplicate �n BCU Cluj, dar mi-a confirmat �nc� o dat� c� pentru a face un lucru s� mearg� bine nu este suficient� pasiunea pentru meserie mai e nevoie si de fonduri financiare si de sustinere din partea celor care la nivel de minister ar trebui s� se preocupe de soarta bibliotecilor.