La invitatia d-lui dr. Wolfram Neubauer director al Bibliotecii ETH din Zürich si a d-nei Alice Keller sef al departamentului Dezvoltarea colectiilor, un grup de bibliotecare din BCU "Lucian Blaga" a avut sansa de a efectua o deplasare în Elvetia în perioada 3 - 7 august 2003. Se cuvine mentionată deosebita ospitalitate de care ne-am bucurat si mai cu seamă grija cu care colegii elvetieni au încercat să ne asigure nu doar un program de lucru cât mai complex care să includă vizitarea unor tipuri diferite de biblioteci, discutii pe module de lucru, fiecare în functie de serviciul de bibliotecă în care ne desfăsurăm activitatea sau pe care am dorit să le cunoaştem mai bine dar si o şedere cât mai plăcută în tara dumnealor.

În mod firesc chiar dacă deplasarea a fost una menită să ofere posibilitatea cunoasterii experientei elevetiene în domeniul biblioteconomic, ea a cuprins în program si vizitarea unor puncte de interes istoric sau turistic din Zürich, Lucerna, Berna si Sankt Gallen.

În scurta prezentare a impresiilor pe care acest schimb de experientă mi le-a lăsat as dori să încep prin câteva cuvinte referitoare la Biblioteca Abatiei din Sankt Gallen, apoi cea natională a Elvetiei pentru a lăsa un spatiu mai larg bibliotecii ETH - Zürich.

Este necesară o precizare si anume că bibliotecile vizitate fac practic parte din trei categorii diferite atât prin tipul de bibliotecă căreia le apartin (fie universitare, publice sau specializate), cât si ca subordonare juridică respectiv finantare a fondurilor destinate achizitiei de publicatii si întregii lor functionări.

Biblioteca Abatiei din Sankt Gallen este detinătoarea unui impresionanat fond de carte veche si de patrimoniu amplasat într-un spatiu care păstrează intact aspectul si parfumul secolelor trecute si constituie un centru documentar destinat în principal cercetătorilor din domeniul istoriei, istoriei cărtii si a tiparului si al teologiei. Ce mi-a atras în mod deosebit atentia este faptul că biblioteca, desi este cred un punct turistic obligatoriu în programul oricărei excursii în Elvetia (ca o curiozitatea la momentul în care ne aflam acolo, erau câteva grupuri de turisti de diverse natii si rase dornici să vadă exponatele), are dincolo de fata destinată publicului si una mai retrasă în care se regăsesc activitătile specifice unei biblioteci si mai cu seamă cele legate de conservarea fondurilor vechi si de punere a lor în valoare. Pentru a ilustra afirmatia anterioară, as aminti de existenta unui extrem de bine dotat birou destinat studierii si descifrării manuscriselor si a unui serviciu de prelucrare a documentelor nou intrate. Mi-a plăcut în mod deosebit vechiul catalog al bibliotecii păstrat în coloanele de sustinere ale etajului încăperii centrale. O mică concluzie se impune, Sankt Gallen este un exemplu fericit al manierei în care o bibliotecă documentară poate obtine fonduri financiare si ca punct de atractie turistică, gratie unei politici de imagine (publicitate) si de informare concretizată în materiale publicitare (afise, pliante, ilustrate sau chiar lucrări stiintifice pe teme istorice sau monografii ale orasului) aflate la dispozitia vizitatorilor. Aflându-mă în încăperile bibliotecii, gândul mi-a fugit pentru o clipă la Biblioteca Bathyanem din Alba Iulia, care se aseamănă destul de mult ca arhitectură interioară cu cea a Abatiei din Sankt Gallen si care ar merita să fie cunoscută si apreciată nu doar de comunitatea biblioteconomică românească ci si de publicul larg.

O altă bibliotecă care a intrat în programul propus de gazde a fost Biblioteca Natională a Elvetiei situată în capitala federală, Berna. Grupul nostru a avut onoarea deosebită de a fi primit de dl. Jean-Frederic Jauslin directorul bibliotecii, care a făcut o prezentare generală a institutiei pe care o conduce. Amănunte privitoare la serviciile oferite de bibliotecă utilizatorilor, departamentele de specialitate din structura bibliotecii si proiectele pe care aceasta le dezvoltă ne-au fost oferite de d-na Elena Balzardi. Ca o particularitate a functionării bibliotecii nationale trebuie mentionat faptul că aceasta nu beneficiază de avantajele pe care o lege a depozitului legal le presupune, pentru simplul fapt că o astfel de reglementare juridică nu există în Elvetia. Scopul principal de a tezauriza întreaga producţie editorială din cele patru zone culturale si lingvistice (franceză, germană, italiană si retoromană) aparent destul de greu de atins în atari conditii, se dovedeste în fapt mai uşor de realizat atât printr-o politică de achizitii activă cât si gratie înţelegerii si a "spiritului civic" al celor angajati în producerea si difuzarea informatiei indiferent de suportul pe care aceasta este continută. Pe lângă activitatea de tezaurizare, deci implicit de prelucrare si diseminare a informatiei (accesul la informatie este permis tuturor categoriilor de utilizatori), biblioteca se ocupă si de cooperarea pe plan intern si internaţional, de întocmirea bibliografiei nationale, de coordonarea catalogului national al Elvetiei pentru monografii si publicatii periodice si a arhivei de literatură elvetiană. Un proiect important avut în vedere se referă la dezacidifierea publicatiilor în scopul evitării degradării acestora.

În date statistice Biblioteca Natională se prezintă astfel. Anul înfiintării este 1895. Dezvoltarea i-a fost jalonată de legi adoptate în 1911 si 1933 menite să-i asigure statutul de bibliotecă natională. Fondurile s-au îmbogătit anual ajungând în 2003 la 3,6 milioane de unităti bibliografice, depozitate într-o clădire construită în anii '30 dar renovată, reamenajată si redeschisă în septembrie 2000 si care încorporează un imens depozit subteran de carte dotat conform standardelor de protecţie si de conservare a publicatiilor (microclimat constant asigurat, sisteme de protectie împotriva dezastrelor). Conditiile mai neprielnice de lucru din acest sector (temperatură scăzută, lumină artficială) au impus un program special pentru personalul care deserveste utilizatorii.

Dl. director Jauslin a amintit în prezentarea sa si unele probleme cu care se confruntă biblioteca printre ele numărându-se, insuficienta fondurilor financiare si spatiile reduse destinate depozitării documentelor.

Am lăsat la urmă după cum de altfel precizasem anterior, concluziile ce privesc bibliotecile din Zürich, în special ETH - Bibliothek, si pentru a nu mă abate de la ordinea invers cronologică urmată, voi începe cu o scurtă radiografie a Zentralbibliothek din Zürich.

Desi vizita a fost foarte scurtă, am beneficiat de o informare exactă si concisă ce a surprins aspectele esenţiale si distincte ale acestei institutii. Zentralbibliothek Zürich este în acelasi timp bibliotecă cantonală, a orasului si universitară, deci se adresează practic întregii comunităti a orasului si cantonului Zürich. Fondurile de publicatii cifrate la aproximativ 4,3 milioane de unităti bibliografice, înglobează literatură stiintifică din toate domeniile studiate în universitate, lucrări despre orasul sau cantonul Zürich, precum si opere ale tuturor autorilor elvetieni. Colectiile cuprind lucrări monografice, periodice, hărti, tipărituri muzicale, stampe sau microformate.

Activitatea de relatii cu publicul este un model de eficientă. Punctul de informare este situat la intrarea în bibliotecă, garderoba (obligatorie) este dotată si cu cutii metalice în care utilizatorii îsi pot depune bagajul, materialele de informare sunt diverse: ghiduri, pliante în toate limbile oficiale ale Elvetiei, afise care popularizează manifestări culturale găzduite de bibliotecă cum ar fi seratele muzicale sau concertele organizate în cadrul departamentului de publicatii muzicale. Informarea bibliografică este rapidă, concret este vorba de un număr foarte mare de posturi de lucru (a se citi calculatoare) la care utilizatorii au acces, de asemenea biroul de informatii si de împrumut al publicatiilor este situat în imediata apropiere a cataloagelor traditionale (înghetate dar perfect functionale) si a terminalelor de calculatoare. Serviciile oferite publicului nu se rezumă la împrumutul la domiciliu sau în sălile de lectură ci include si posibilitatea executării de copii xerox în baza unui abonament sau a plătii unei anumite sume de bani, document delivery, acces la diferite baze de date sau reviste electronice si chiar utilizarea internetului pentru posta electronica sau chat.

Per ansamblu Zentralbibliothek oferă imaginea unei institutii dinamice, active în viata comunitătii si cu un spirit deosebit în ce priveste organizarea spatiilor de lectură sau a sălilor si depozitelor cu acces liber la raft.