Stolnicul Constantin Cantacuzino, unul dintre cei mai de seam� reprezentanti ai umanismului din Tara Rom�neasc� de la sf�rsitul sec. al XVII-lea si �nceputul celui urm�tor, face parte din cunoscuta familie a Cantacuzinilor din Constantinopol, familie ce �i va forma �nc� de mic respectul pentru pretuirea �nv�t�turii si pentru carte. La resedinta de la M�rgineni, �n posesia tat�lui s�u se afla o impresionant� colectie de c�rti pe care o va l�uda Del Chiaro, afirm�nd c� "el zidi vestita si bogata m�n�stire M�rgineni si avea o bibliotec� frumoas�".

�n ceea ce priveste studiile �n str�in�tate, Stolnicul a studiat mai �nt�i la Adrianopol, apoi la Constantinopol, iar de aici s-a �ndreptat spre Universitatea din Padova, unul din centrele culturale cele mai renumite din Europa �n acea perioad�. Dintr-o matricol� padovan�, afl�m c� s-a �nscris la 17 septembrie 1667 la Universitas aristarum.Trebuie s� remarc�m faptul c� studiile realizate �n str�in�tate au avut o mare contributie �n formarea sa, Stolnicul venind cu o nou� atitudine fat� de cultur�, avand modestia si simplitatea aceluia care-si cunoaste posibilit�tile, dand dovada si de spirit critic, acesta fiind un exigent cu sine �nsusi. Aceste preg�tiri �l pun �n leg�tur� cu mari c�rturari si dasc�li ai vremii ca Gherasim Cretanul, Antonio dall'Acqua, Albano Albanese, Bonvicinius si altii.

�n perioada studiilor, Stolnicul a �ntocmit un catalog al c�rtilor pe care le-a achizitionat �ncep�nd cu data de 1 iulie 1667, acesta cuprinz�nd poemele homerice Iliada si Odissea, versurile lui Virgiliu, Terentiu, Horatiu �i Martial, scrierile lui Lucian sau Valerius Maximus, istoriile lui Titus Livius sau Quintus Curticus, operele filozofice si cosmografice ale lui Aristotel, comentarii la aceste opere de Alexandru din Afrodisia si altele. Profesorul Mario Ruffini a fost cel care a acordat o atentie special� bibliotecii stolnicului, mai ales debutului acestuia. Bazele bibliotecii au fost puse de Postelnicul Constantin Cantacuzino, tat�l ce dorea s� le ofere fiilor o educatie orientat� spre cultura antic� si neobizantin�.

Din biblioteca tat�lui, al c�rei continut nu ne este cunoscut, fiul Constantin Cantacuzino a mostenit foarte putin, printre care se num�r� un manuscris miscelaneu grecesc care continea texte religoase �i morale, "Disputatio theologica de invocatione sanctorum" a pastorului protestant Martin Albrich si trei volume ale pastorului luteran Luca Osiander, "Enchiridion controversiarum". Pe l�ng� acestea se num�r� c�rtile cump�rate la Padova mentionate �n catalog, acele publicatii �nregistrate de Stolnic pe foaia de gard� a c�rtii "Introductio in dialecticam Aristotelis" a cardinalului Francesco Tolet (Venetia, 1587), plus acele scrieri pe care eruditul la indic� izvoare ale lucr�rii "Istoria T�rii Rom�nesti". Izvoarele lucr�rii mentionate anterior sunt numeroase, si anume: de la Strabon la Ovidiu si la Titus Livius, de la Diodor Siculul p�na la Plutarch, de la istoricii bizantini Procopius, Zonaras, Cllimach si Ion Tzetzes, de la italienii Enea Silvio Piccolomini, Bonfinio, Flavio Biondo, Filipo Buonaccorsi, la napolitanul Michele Reti si la Natale Conti, de la Nicolaus Olahus la istoricii unguri Simion de Geza, Ioan Bethlem si altii.

�n componenta bibliotecii pe l�ng� publicatiile amintite p�n� acum, mai intrau calendare si almanahuri, dup� cum reiese din corespondenta Stolnicului purtat� cu Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului; apoi acele c�rti aduse de ostenii rom�ni ce au participat la asediul Vienei �n 1683.

�n fondul bibliotecii sale de la M�rgineni (jud. Prahova) se mai adaug� manuscrisele si tip�riturile d�ruite Stolnicului de c�rturari rom�ni sau str�ini care au poposit c�ndva sau au trecut pe la m�n�stirea M�rgineni, ca oaspeti ai acestuia sau ca simpli prieteni. Se stie ca �n a-II-a jumatate a sec.XVIII-lea foile periodice p�trund �n t�rile rom�ne, Stolnicul fiind primul c�rturar care se aboneaz� la c�teva periodice �n limba italian�. A fost abonat la "Il Corriere ordinario", un periodic cu aparitie restr�ns�, care oferea informatii politice, militare si culturale din principalele tari ale Europei. Biblioteca avea �n patrimoniul s�u si primul periodic bibliografic italian care a p�truns la sf�rsitul sec. al-XVII-lea �n Tara Rom�neasc�, este vorba de "La Galleria di Minerva" care era realizat� ca o publicatie anual� ce �si propunea s� semnaleze cele mai importante lucr�ri din toate domeniile tip�rite la Venetia si �n alte centre europene. Pe baza acestor informatii bibliografice extrase din publicatia "La Galleria di Minerva", Stolnicul facea comenzi �n str�in�tate, mai ales la Venetia.

Dac� facem o comparatie �ntre biblioteca acestui mare om de cultura cu alte biblioteci umaniste, se observ� faptul c� biblioteca care ne intereseaz� prezint� caracteristici importante date de organizarea acesteia dup� un sistem propriu.

C�rtile, manuscrisele si periodicele provenite de la M�rgineni poart� pe cotor un num�r de �nregistrare si denumirea domeniului din care face parte, domeniu ce este mentionat �n toate cazurile �n limba greac�. Publicatiile au fost grupate pe formate tip editoriale (in folio, in quatro, in octavo, in duodecimo), iar �n cadrul fiecarui format pe domenii. �n urma unei examin�rii atente se poate observa c� biblioteca este structurat� �n trei departamente: c�rti cu caracter stiintific; c�rti cu caracter istoric-umanistic; c�rti cu caracter filozofic si teologic- religios. Aceast� organizare nemai�nt�lnit� p�n� atunci s-a datorat faptului c� eruditul, c�l�torind �n multe t�ri ale Europei a avut posibilitatea s� cunoasc� sisteme de organizare a unor vechi si vestite biblioteci, ca de exemplu Biblioteca Marciana din Venetia, Biblioteca Universit�tii din Padova, Biblioteca imperial� din Viena.

Corneliu Dima Dr�gan a fost primul care a publicat catalogul bibliotecii stolnicului. Un rol deosebit �n sistematizarea bibliotecii l-a avut c�rturarul str�in Nicolae de Porta, secretar diplomatic la curtea lui Constantin Br�ncoveanu si omul de �ncredere al stolnicului, eforturile sale s-au concretizat prin contributiile importante la organizarea pe baze moderne a bibliotecii.

Nicolae Iorga a descoperit si publicat in anul 1910 catalogul publicatiilor achizitionate de Stolnic �n anii studentiei sale la Padova, iar �n 1907 a prezentat pentru prima dat�, pe baza materialului existent, istoricul �i continutul bibliotecii acestui mare om de cultur�.

�n Biblioteca Academiei si �n alte depozite de c�rti, s-au identificat at�t �n tar�, c�t si �n str�in�tate, numeroase lucr�ri purt�nd ex-librisul Stolnicului Constantin Cantacuzino. Cercet�rile realizate la Arhivele Statului din Bucuresti au dus la aflarea unui catalog al bibliotecii m�n�stirii M�rgineni dat�nd din 1839 ce con�inea 263 de titluri de c�rti care au apartinut Cantacuzinilor si ctitorilor m�n�stirii.

La finalul acestui articol, putem spune c� stolnicul fiind cunosc�tor al mai multor limbi str�ine(italian�, latin�, greac�) a �tiut s� se folosesc� de publicatiile pe care le avea la dispozitie, afl�ndu-se �ntr-o continu� c�utare, pentru a fi mai bine informat. Operele din biblioteca sa au introdus noi idei �n cultura timpului s�u, aflat� �nc� �n parte sub influenta bizantin�. Dup� moartea sa tragic�, o parte din c�rti "au luat drumul" str�in�t�tii, iar cealalta jum�tate a fost �nsusit� de Nicolae Mavrocordat. Mai putem afirma c� aceast� bibliotec� a fost prima mare bibliotec� cu r�sunet �n �ntreaga Europ�, iar unele dintre principiile organiz�rii sale au r�mas valabile p�n� �n prezent.