Mrd. Simona Cristina Deac

În contextul dezvoltării actuale, când se tinde tot mai mult către accesul liber, neîngrădit de spaţiu şi timp la informaţie, bibliotecile trebuie să se adapteze noilor schimbări din societatea informaţională, pentru a satisface nevoile utilizatorilor săi. În acest condiţii, au apărut noi tipuri de documente: documentele electronice.

Dacă la nivelul revistelor de specialitate, în special cele din domeniul STM, acest tip de documente a cunoscut o dezvoltare rapidă, în domeniile umaniste, evoluţia lor este mai lentă. Cel mai rapid s-au adaptat noilor schimbări periodicele, cei care publică aici, având dorinţa de a face cât mai repede cunoscute rezultatele cercetărilor întreprinse.

Cărţile în format electronic sau e-books, cum sunt cunoscute în literatura de specialitate, au cunoscut o evoluţie mai lentă, comparativ cu periodicele. Principalul vinovat de acest lucru a fost Legea dreptului de autor. Cu toate acestea, treptat au început să apară şi cărţi în format electronic. Printre cele dintâi cărţi în format electronic, au fost lucrările de referinţă: dicţionare, enciclopedii etc. O definiţie a cărţii electronice ar fi: un mediu digital echivalent unei cărţi tipărite. De aceea, din categoria acestor tipuri de documente fac parte, atât cărţile realizate direct în format electronic, documente apărute simultan în varianta print şi varianta electronică, cât şi variantele electronice ale documentelor tipărite.

În România, comparativ cu restul Europei, documentele în format electronic au pătruns puţin mai greu şi au avut o evoluţie mai lentă. Cele dintâi instituţii care au adoptat acest tip de documente, au fost bibliotecile, şi în special cele care deservesc universităţile. Motivul principal a fost dorinţa de a pune informaţia relevantă din domeniile de interes, la dispoziţia utilizatorilor, cât mai rapid posibil. Iniţiativa au avut-o bibliotecile centrale universitare (Iaşi, Cluj, Timişoara şi Bucureşti), dar şi bibliotecile care deservesc universităţile.

1. Cărţile electronice pe CD-uri

Primele documente, şi implicit cărţi, în format electronic care au fost disponibile in bibliotecile universitare din România, au fost cele de pe CD-uri, care puteau fi consultate doar de la calculatoarele din incinta bibliotecii, cele mai multe dintre ele fiind dicţionare sau enciclopedii.

BCU Bucureşti pune la dispoziţia utilizatorilor săi, un număr de aproximativ 1000 de cărţi în format electronic pe CD. Aceste documente, care pot fi regăsite în catalogul on-line al instituţiei, pot fi consultate doar în sălile de lectură. BCU Cluj deţinea un număr de 567 CD / DVD (semnalate în catalogul online), care pot fi consultate în sălile de lectură sau în Sala Multimedia. Domeniile sunt variate : istorie, istoria artelor, mitologie, geografie, literatură etc. Şi Biblioteca Universităţii din Tg. Mureş menţionează faptul că pune la dispoziţia utilizatorilor săi cărţi pe CD, însă fără să specifice numărul acestora.

2. Cărţile electronice în Bazele de date

Bibliotecile centrale universitare din România au achiziţionat, în cadrul unui consorţiu, o serie de baze de date prin care oferă utilizatorilor săi acces la surse noi şi prestigioase de informare. Alături de reviste, aceste baze de date conţin şi cărţi în format electronic. Cărţile în format electronic puse la dispoziţie de către bibliotecile universitare, se adresează, în special, principalelor categorii de utilizatori ai bibliotecilor, adică studenţilor, cadrelor didactice, precum şi cercetătorilor din centrele universitare pe care le deservesc. De aceea, din dorinţa de a pune la dispoziţia utilizatorilor informaţie de ultimă oră, bibliotecile au abonat baze de date nu doar cu reviste electronice, ci şi cu cărţi. Printre cele mai importante baze de date care oferă cărţi în format electronic, abonate de către toate bibliotecile centrale universitare din Romania, dar şi de bibliotecile universităţilor, face parte baza SpringerLink.

Numărul de documente şi domeniile la care au acces utilizatorii, variază însă de la o bibliotecă la alta. BCU Cluj oferă studenţilor acces la lucrările editurilor Springer şi la cele disponibile pe Sage: SpringerLink Books, Science and Law (2008), Earth and environmental science (2008), Mathematics and statistics (2008), Physics and astronomy (1995-2006), Sage. Enciclopedia of antropology, Enciclopedia of terrorism, 21 st. Century sociology; Sage. Social science research methods; Sage e-books reference¹. Accesul la aceste documente se face atât din reţeaua Bibliotecii, cât şi din universitate.

Biblioteca Centrală Universitară din Cluj oferă, de asemenea, utilizatorilor săi acces la baza de date Oxford Reference. Aceasta cuprinde peste 170 dicţionare tematice full text, plus World Encyclopedia, oferind înregistrări din orice domeniu, de la artă la finanţe, de la politică la fizică, de la calculatoare la scriitori clasici; Enciclopedia Universalis, iniţiată în anul 1968 şi care, în prezent cuprinde un număr de 28 volume. BCU Iaşi, oferă acces la 832 Book Series, 19.427 cărţi şi 104 lucrări de referinţă online, din domenii precum: artă, economie, matematică, informatică etc, incluzând cărţi electronice apărute inclusiv în 2008², disponibile pe baza de date SpringerLink. Şi BCU Bucureşti oferă acces la cărţile SpringerLink, la Cambridge Companions Online (The Cambridge Companions Complete Collection, The Cambridge Companions to Literature and Classics, The Cambridge Companions to Philosophy, Religion and Culture), ScienceDirect, Sage şi Taylor and Francis, care nu pot fi accesate, decât din reţeaua bibliotecii. Accesul este asigurat la peste 4.000 de cărţi electronice din eBook Collection (1995 - 2009) din domeniile fizică, astronomie, matematică şi chimie. Peste 50 de titluri noi sunt adăugate lunar la această bază de date. Baza de date de e-books de la Elsevier oferă de asemenea, cărţi în format electronic.³

BCU Timişoara pune la dispoziţia utilizatorilor peste 4.300 titluri de cărţi de la Springer Link, pe domenii precum: calculatoare, fizică şi astronomie, inginerie, chimie, matematică, discipline umane, medicină şi sănătate publică, economie şi ştiinţa managementului, medicină internă, biomedicină, ştiinţa mediului, neurologie, oncologie, dar şi lucrări de referinţă care pot fi găsite la adresa http://www.springerlink.com/reference-works/⁵. O altă bază de date care cuprinde cărţi din domeniul calculatoare-informatică oferită de BCU Timişoara este Safari Tech books online. Abonamentul oferă accesul pentru 5 utilizatori simultani, la un număr de  titluri full text în valoare de 25 de puncte. Titlurile pot fi schimbate după o perioadă de 30 de zile. Accesul se poate face din BCU "Eugen Todoran", sala Multimedia⁶. Questia, abonată tot de BCU Timişoara, oferă acces, alături de articole, la colecţii de cărţi din domeniul ştiinţelor umane şi sociale.⁷

La Sibiu, Biblioteca Universităţii "Lucian Blaga": oferă acces la baza de date SpringerLink (Books - 31,186, Reference Works - 144) ), dar şi la cărţi din domeniul medicinei (Free Books for Doctors). La Braşov, Biblioteca Centrală a Universităţii "Transilvania" oferă acces la 2500 de cărţi electronice aparţinând tot editurii Springer Link.

Biblioteca Universităţii de Medicină "Iuliu Haţieganu" din Cluj pune la dispoziţia utilizatorilor 20 de baze de date cu cărţi în format electronic, precum Free Medical Books for Doctors⁸, care conţine 380 de lucrări, ultimele fiind apărute în 2009, Immune Disease, Electronic Textbooks for Professionals, Virtual Hospital. Textbooks, emedicine's Online Textbooks. Cărţile SpringerLink pot fi accesate şi din cadrul Bibliotecii Centrale ASE din Bucureşti.

3. Documentele digitizate

Datorită colecţiilor valoroase pe care le deţin, unele biblioteci universitare au demarat, în ultimii ani, proiecte de digitizare a cărţilor, creându-se astfel un nou tip de document. Scopul acestora a fost atât conservarea documentelor originale, cât şi punerea în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional a documentelor deţinute.

BCU Cluj a început cu digitizarea documentelor referitoare la spaţiul transilvănean, în cadrul proiectului Enter Transylvania⁹. În prezent au fost digitizate 28 de titluri, carte tipărită sau manuscrisă, dintre care: Codex Piccolomini datând din secolul al XV-lea, Caietul Roşu al lui Eminescu, sau Historia della Transilvania din 1638. BCU Bucureşti a demarat proiectul RESTITUTIO, prin care pune la dispoziţia utilizatorilor 10.000 de pagini de carte rară şi bibliofilă. BCU Iaşi pune la dispoziţia utilizatorilor săi în format electronic, lucrarea Literatură, Arte, Idei în Alma Mater / Dialog. 1969-1990. Indice bibliografic¹⁰, de 347 pagini, care poate fi accesată direct de pe site-ul bibliotecii. Biblioteca Centrală a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu oferă, de asemenea, documente digitizate reprezentând publicaţii valoroase din domeniul informării, a lucrărilor elaborate de bibliotecă de-a lungul timpului (bibliografii, ghidurile lucrărilor de referinţe pe domenii, sinteze documentare pe diferite teme de interes biblioteconomic, repertoriul tezelor de doctorat)¹¹

Unele Biblioteci, precum BCU Cluj, au realizat si variante electronice ale lucrărilor tipărite. Dintre acestea, Bibliografia istorică a României, ultimele două volume (X şi XI), putând fi accesate de pe site-ul bibliotecii. De asemenea, lucrarea Activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice şi cercetătorilor de la UBB poate fi consultată şi în format electronic, pe CD.

4. Cursuri, bibliografii, teze de doctorat

Biblioteca Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi oferă posibilitatea celor interesaţi de a accesa de pe site-ul bibliotecii, Analele Universităţii¹², teze de doctorat, cursuri (pentru studenţii la zi sau pentru învăţământul la distanţă), precum şi documente pe CD şi cărţile existente în baza de date Springer Link sau baze de date precum Open Library. De pe site-ul bibliotecii se pot, de asemenea, accesa o serie de teze de doctorat, susţinute la universităţi din străinătate precum VTT's Publications Swiss Federal Institute of Technology Zurich - Electronic dissertations Universität Stuttgart - Electronic Dissertations / Habilitations¹³.

Pe site-ul Bibliotecii Centrale a Universităţii "Transilvania" din Braşov, se pot accesa 8 cursuri predate în cadrul Universităţii "Transilvania": O istorie a tiparului şi a tipăriturilor de Măriuca Radu şi Angela Repanovici, Sisteme automate pentru servire de Luciana Cristea, Culegere de probleme-Rezistenţa materialelor etc., precum şi 8 dicţionare, acoperind aproximativ 9 limbi (RoDEX v1.1, EnDEX v1.1, Everest etc.). De asemenea, Biblioteca Universităţii Politehnice din Bucureşti, are un proiect, în parteneriat cu ETH- Zürich, intitulat RomDoc, de digitizare a tezelor de doctorat.

Biblioteca Centrală ASE Bucureşti pune la dispoziţia utilizatorilor cursuri, cărţi (lucrări ale unor personalităţi româneşti, scanate şi puse în acces on-line precum: Curs de economie politică a lui Virgil Madgearu), rezumate ale tezelor de doctorat, în limba română, dar şi în limbi de circulaţie internaţională, dar care nu pot fi consultate decât din reţeaua internă (731 de disertaţii).¹⁴ Colecţia de cursuri pe care Academia de Studii Economice o pune la dispoziţia utilizatorilor săi, cuprinde peste 450 de titluri de manuale universitare scrise de către profesorii din ASE.

5. Modalităţi de acces

Posibilităţile de accesare a cărţilor în format electronic diferă în funcţie de suportul pe care se găsesc documentele (CD/DVD sau serverul bibliotecii/universităţii), de tipul abonamentului, pentru cărţile care pot fi regăsite în bazele de date, precum şi de politica bibliotecii. Cărţile existente pe CD-uri sau DVD-uri, nu pot fi consultate decât din cadrul bibliotecii, fie de la calculatoarele utilizatorilor, fie de la cele ale bibliotecii. În general, acest tip de documente nu pot fi împrumutate acasă. Cărţile care pot fi regăsite în bazele de date, de asemenea, se pot accesa doar din cadrul bibliotecii şi al universităţii. Este cazul Bibliotecilor Centrale Universitare din Iaşi, Cluj şi Timişoara, dar şi al altor bibliotecii universitare din ţară, care au abonat baze de date precum Springer Link. Accesul se face pe baza permisului de bibliotecă, fie gratis, fie pe bază de abonament.

La BCU Bucureşti accesul la cărţile disponibile pe bazele de date se face doar din sediul bibliotecii. Accesul la documentele digitizate se face, atât la Cluj cât şi la Bucureşti, doar din reţeaua bibliotecii. Doar BCU Iaşi oferă acces şi din afara reţelei sale, la singura lucrare digitizată existentă pe site-ul bibliotecii. În ceea ce priveşte suporturile de curs oferite de biblioteci în format electronic, ele pot fi accesate doar de către utilizatori şi numai din reţeaua bibliotecii sau a universităţii. De exemplu, la Biblioteca Centrală ASE Bucureşti studenţii au posibilitatea de a consulta gratuit versiunile online full-text ale manualelor, precum şi să descarce capitolele manualului de interes, însă acestea sunt blocate la imprimare şi la copiere. Accesul se face prin inserarea autorului sau a titlului manualului în bara de căutare.

Din punct de vedere ştiinţific, acest tip de documente are un rol important în procedeele de informare, documentare şi cercetare. În primul rând, bazele de date cu cărţi, oferă informaţii de ultimă oră, mai ales în domeniile STM (cărţi apărute inclusiv în 2009), având un rol important atât pentru cercetători şi profesori universitari, cât şi pentru studenţii din anii terminali. Avantajul acestora îl reprezintă faptul că sunt realizate de către specialişti în diferite domenii din străinătate, că informaţia ajunge foarte repede la cei interesaţi, dar şi faptul că pot fi accesate de către mai multe persoane simultan. Ce interesaţi pot astfel să fie la curent cu cele mai noi informaţii, în domeniile lor de interes.