Roxana Bălăucă
(Masterand anul II)

Pasionat colecţionar şi bibliofil, Gheorghe Sion a adunat în colecţia sa, alături de cărţi, şi un număr impresionant de stampe, unele dintre ele unicat, legate în special de ţările Române şi de teritoriile româneşti aflate sub ocupaţie străină.

În acest fel constituie o impresionantă colecţie de gravuri, pe care mai târziu o donează Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga", şi care în prezent este una dintre cele mai importante colecţii de stampe din ţara noastră referitoare la teritoriile româneşti.

Alături de artişti celebri, precum Auguste Raffet, Lancelot, Doré, Hogarth, se remarcă şi o serie de lucrări aparţinând artistului Theodor Aman¹. Deşi este consacrat ca pictor, Aman a realizat şi o serie de gravuri, mai puţin cunoscute publicului larg, cele mai bune fiind considerate portretele.²

BCU conservă în cadrul departamentului de Colecţii Speciale 12 stampe, unele în două exemplare.

Genul portretistic este reprezentat de trei lucrări: portretului lui Ion Heliade Rădulescu³, al unei vrăjitoare⁴ şi al unei bucureştence⁵. Portretul lui Ion Heliade Rădulescu este realizat în 1876 în maniera portretelor din secolul al XVII-lea. Fundalul apropiat ca tonalitate de îmbrăcăminte, scoate în evidenţă fizionomia modelului, căruia artistul îi acordă o importanţă deosebită. Spre deosebire de celelalte portrete, unde fundalul este înecat de haşuri, în acesta Aman exploatează albul hârtiei.

Un alt portret este cel intitulat Une femme de Bucharest. Este o gravură în aqua forte pe hârtie ocru, desenată şi gravată de către artist, realizată într-un tiraj de 544 exemplare. Acesta reprezintă portretul unei femei orientale, cu costumaţie specifică. Capul este întors spre stînga şi uşor aplecat. Fundalul şi îmbrăcamintea închise la culoare sunt în contrast cu feregeaua albă care îi ascunde chipul, lăsând să se vadă doar ochii.

Cea de-a treia lucrare este un portret de ţigancă din semiprofil, cu năframă şi pieptănătură specifică. Fundalul închis la culoare contrastează puternic cu albul ei.

Alături de portrete, un rol important îl are compoziţia istorică, ilustrată de două lucrări - Bataille d'Oltenitza⁶ şi Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare, prinţ al Romenii (en 1601)⁷. Acestea au fost realizate în perioada în care artistul s-a aflat la Paris. în 1852 pictează tabloul Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, după care Adolph Mouilleron⁸ realizează o serie de litografii. Cea de-a doua lucrare, Bătălia de la Olteniţa, litografiată la Paris de către A. Bayard, a fost expusă la Paris şi achiziţionată de către sultan, iar în prezent se află la Muzeul Dolmabahce Sarayi.⁹

Scenele de gen, reprezentând viaţa cotidiană, sunt ilustrate de patru lucrări - Mendiants de Roumanie¹⁰, La ceinture (Dans de Roumanie)¹¹, Épisode des inondations à Bucharest. Le prince Alexandre visitant le quartier des tabaches¹² şi Sfînta şi Marea Vineri a Patimilor¹³. Mediants de Roumanie în două exemplare, dintre care una pe hârtie de culoarea ocru. Lucrarea reprezintă doi copii ţigani, fiecare cu câte o vioara. Unul dintre ei, în picioare, cântă, iar celălalt ascultă, aşezat lângă un zid.

Tot în două exemplare este şi "La Ceinture (Dans de la Roumanie)". Stampa ilustrează un dans specific regiunii sudice a României¹⁴. Compoziţie este dinamică, în centru aflându-se grupul de dansatori, îmbrăcaţi în costume tradiţionale. În partea stângă a lucrării se află lăutarii, iar în dreapta, lângă o casă acoperită cu stuf, un alt grup de ţărani, aşezaţi, care privesc jocul, şi o femeie, în picioare, cu un copil în braţe.

Épisode des inondations à Bucharest. Le prince Alexandre visitant le quartier des tabaches prezintă un moment din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Lucrarea, cu caracter propagandistic, reprodusă în revista "L'Illustration", avea ca scop promovarea imaginii lui Alexandru Ioan Cuza în Franţa, ţară care susţinuse alegerea lui ca domn în cele două Principate. Lucrarea se păstreză în decupaje imprimate pe hârtie de ziar.

Sfînta şi Marea Vineri a Patimilor, imprimată de Institutul Grafic Minerva, reproduce o lucrare în care artistul imortalizează momentul din timpul slujbei din Vinerea Mare în care se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Acţiunea are loc la Biserica Stavropoleos¹⁵ din Bucureşti.

Tot la Paris, în revista "L'Illustation", numărul 596 din 1854, paginile 77, 85 şi 100, apar trei ilustraţii realizate de Theodor Aman pentru povestea lui Vasile Alecsandri "Balta Albă", şi gravate în lemn de către Williams Watts¹⁶. Pe toate cele trei lucrări - "La caroutza de poste valaque", "Le lac de Balta Alba" şi "Le vilage de Balta Alba" - Sion le-a decupat din revistă.

Tehnicile folosite pentru realizarea acestor stampe sunt gravura în aqua forte, la care uneori se adaugă retuşe cu acul (pointe sèche), litografia, cromolitografia şi reproducere de gravură prin procedee tipografice.

Theodor Aman a fost un deschizător de drumuri, atât în planul artelor grafice, cât şi în ceea ce priveşte învăţământul artistic românesc. La iniţiativa lui a fost creată, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase la Bucureşti, fiind director al acestei instituţii. Totodată, el este primul peintre-graveur român¹⁷. Datorită lui, gravura românească iese din atelierul meşteşugarilor, ridicându-se la nivel de artă şi în ţara noastră.

Conştient de rolul artistului în societate, el a încercat să educe publicul prin artă. Lucrările sale transmit un puternic mesaj patriotic, încercând în acest mod să reînvie valorile morale ale trecutului.¹⁸

Articol de: Roxana Bălăucă
(Masterand anul II)