... in cateva redactari diferite efectuate de catre trei cronicari, intre anii 970 si 1075, este consemnat un atac asupra manastirii Sankt Gallen si a imprejurimilor ei. "Barbarii pagani" au provocat mari stricaciuni manastirii si au ucis o nobila alemana, care cu zece ani inainte se claustrase intr-o chilie. Cuvioasa Wiborada a fost omorata cu mai multe lovituri de topor si a intrat ca martira in istoria bisericii.

Calugarita inzestrata mistic si slavita pentru asceza ei evlavioasa, a fost canonizata de catre papa Clement al II-lea in 1407, fiind prima femeie trecuta in randul sfintilor.

Ea ii prezisese abatelui din Sankt Gallen inca din primavara, data exacta cand aveau sa atace cetele razboinice din rasarit si-l indemnase sa-si asigure din timp adapost, fiind salvati multi oameni si multe carti de o valoare inestimabila, insa Wiborada nelasandu-se convinsa sa fuga, a murit la 2 mai 926.

Viata si moartea sfintei Wiborada, care este cinstita si ca protectoare a bibliotecilor , precum si cronicile calugarilor Ekkehart I., Ekkehart al IV-lea si Herimannus au continuat sa stimuleze fantezia generatiilor de mai tarziu, astfel sfanta ajungand drept inspiratie pentru poetii din zilele noastre si chiar o eroina in cuprinsul romanelor.
Ziua mortii Wiboradei continua a fi comemorata la liturghie in fiecare an.

Cu o profunda incarcatura simbolica a fost considerat gestul cardinalului maghiar Josef Mindszenty, care in anul 1972, vizitand biblioteca episcopala chiar in aceasta zi comemorativa si, ca primat al Ungariei, s-a semnat in cartea de aur rezervata oaspetilor.

Aceasta biblioteca este de o mare valoare nu numai datorita faptului ca pastreaza anumite cunostinte, date despre viata sfintei protectoare a manastirii si despre episcopia Sankt Gallen ci si datorita faptului ca in biblioteca sunt pastrate izvoare ale istoriei timpurii a poporului maghiar.

Bibliografie: Lendvai, Paul, Ungurii, Bucuresti: Humanitas, 2001, pag. 13 - 14.