In secolul XX biblioteca reprezenta de fapt principalul loc de studiu, de cercetare pentru toti cei care erau insetati de stiinta, de cunoastere. Azi, in secolul XXI, biblioteca nu mai este neaparat principalul loc de studiu, deoarece si acasa sau la birou - datorita tehnicii electronice moderne (internet, carti electronice, baze de date on-line etc.) - putem regasi informatia dorita. Nu sunt insa de acord cu opinia ca biblioteca moderna, unde accentul este pus pe tehnica moderna si nu pe carte ar putea prelua cu totul locul bibliotecii traditionale. Poate mai suntem cativa asa numiti "nostalgici", carora ne face placere sa tinem in mana o carte, sa rasfoim o revista. Noi, cei care "simtim" in continuare pe deplin profesia de bibliotecar, venim zi de zi, in acest minunat spatiu intelectual, la Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca...

Iar cand ne amintim - pentru istoria institutiei noastre - de fostii colegi, (deci din trecut), de contributia lor ca bibliotecari specialisti trebuie sa re-constientizam importanta si responsabilitatea pe care o avem fata de carte, fata de cultura si nu in ultimul rand fata de biblioteca, ai carui "specialisti" suntem.

Am gasit marturia Leonei Vaczy - fosta angajata al institutiei noastre - si pe care am asezat-o la inceputul acestei lucrari, rasfoind printre manuscrisele ei. Cautand sa gasesc mai multe amanunte despre viata si activitatea ei, am cunoscut-o si pe fiica cea mare, pe Bartok Katalin. Cred ca in fiica ei am identificat-o si pe Leona Vaczy. Simplitatea, amabilitatea si prietenia cu care m-a primit in casa ei, si mi-a pus la dispozitie manuscrisele mamei sale, mi-au confirmat marturiile colegilor care au cunoscut-o pe Leona Vaczy, o colega de care toti isi amintesc cu drag. In memoria colegei noastre, voi trece in revista activitatea sa intelectuala atat in cadrul institutiei noastre cat si pe cea din afara ei.

Un prim aspect pe care l-as evidentia este faptul ca Leona Vaczy a lucrat timp de 29 de ani (1941-1970) la Biblioteca Universitara din Cluj-Napoca, singurul loc de munca pe care si-l putea imagina, datorita pasiunii ei pentru carte si pentru cultura. Putini colegi au fost si sunt aceeia care si-au ales biblioteca ca singur loc de munca in toata cariera lor, mai ales datorita faptului, ca biblioteca a fost si este o institutie bugetara de stat, iar salariile nu se comparau cu cele de la alte institutii. Doamna Vaczy a fost deci un caz atipic, care - conform marturiilor - pana la varsta de 80 de ani zilnic venea la biblioteca, si tot zilnic lucra si acasa la masina de scris. Doar un om cu o mare pasiune pentru carte si pentru cultura putea face acest "sacrificiu intelectual".

Inainte de a se angaja la biblioteca Leona Vaczy a obtinut in anul 1940 titlul de doctor in drept. Cu aceast titlu - de doctor -, ea continua traditia colegiilor doctori in diferite stiinte, inceputa inca din primii ani ai infiintarii bibliotecii pana spre anii '60-'70 cand datorita influentei si apartenentei la Partidul Comunist Roman, scade numarul titlului academic de doctor, dar care va reapare apoi ca un fel de "moda intelectuala" la sfarsitul secolului XX.

Despre functia si pasiunea ei marturiseste in manuscrisele ei "inainte de toate as dori sa lamuresc ceva. Titlul de bibliograf este o functie in biblioteca. Cu aceasta denumire am fost seful Biroului de Clasificare si din propria pasiune am desfasurat munca de bibliograf." Cu aceasta marturie am reusit sa descifrez ca; Leona Vaczy a fost seful Biroului de Clasificare, incadrata ca bibliograf principal. Ea a continuat sirul marilor bibliografi ai bibliotecii noastre (trecutul nostru pentru viitor), pe care i-a considerat nu numai inaintasii sau contemporanii ei, ci chiar "idoli": Szabo Karoly, Valentiny Antal, Entz Geza, Ion Muslea, Monoki Istvan, Dumitru Petrutiu, Rethy Andor, Victor Cherestesiu, Teofil Bugnariu, Ioan Domsa, Gabor Denes s.a.

Inainte de a prezenta in ordine cronologica toata activitatea intelectuala (volume, studii si articole, traduceri, recenzii etc.) as sublinia cateva lucruri care i-au marcat toata viata.

Ca rezultat al unor eforturi indelungate, in anul 1964 apare Repertoriul alfabetic al clasificarii zecimale: Medicina, Biologie. Lucrarea va fi utilizata la nivel national (iarasi trecutul nostru pentru viitor) de oamenii de specialitate. Iar instrumentele de lucru, fisele le-a transmis drept "mostenire" unei alte persoane remarcabile din biblioteca noastra, Maria Ujvari.

In cea mai mare parte a timpului liber Leona Vaczy s-a dedicat insa bibliografiilor. Drept marturie a acestei pasiuni stau atat lucrarile publicate cum ar fi Contributii la bibliografia bibliografiilor personale, aflata la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj etc. (vezi lista publicatiilor de mai jos) cat si zecile de pagini de bibliografii (ex. la cerere ) care au ramas nepublicate.

Rasfoind in continuare manuscrisele si insemnarile doamnei Vaczy, am gasit si cateva intrebari adresate ei in legatura cu activitatea de bibliograf: "munca de bibliograf pare usoara, dar in realitate necesita multa atentie si perseverenta, este o munca amanuntita si obositoare". Intrebata fiind de modelul ei, a raspuns: "Modelul? Recunosc, Szabo Karoly. Il iubesc ca om. Il respect ca bibliotecar si ca om de stiinta...". Szabo Karoly a fost primul director al Bibliotecii Universitare din Cluj, autorul operei in trei volume Regi Magyar Konyvtar ( Biblioteca Veche Maghiara), iar doamna Vaczy a "stiut" probabil cele mai multe despre viata si activitatea lui, intentionand sa-i dedice o carte.

Printre manuscrisele ei am gasit adunata toata corepondenta lui Szabo Karoly, dar si zeci de pagini despre el care - cum am spus - urmau a fi publicate. Fiica doamnei Vaczy isi aminteste ca mama ei povestea acasa atat de mult despre Szabo Karoly incat “cu totii credeam in casa, ca este un om care mai traieste." Pasiunea doamnei Vaczy pentru bibliografii cat si pentru marele bibliograf, Szabo Karoly, i-au marcat toata activitatea intelectuala de la inceputuri pana la colaborarea ei la Romaniai magyar irodalmi lexikon (Lexiconul Literaturii Maghiare din Romania), una din lucrarile de referinta cele mai importane din spatiul transilvanean, la care si-a adus contributia ca bibliograf de specialitate in ultimii sai ani de viata.

Cei peste 50 de ani (anii 40- anii 90) de activitate intelectuala se reflecta in:

• lucrari de specialitate (bibliografii istorice, personale; indicele C.Z.U. folosit la nivel national)
• lucrari din domeniul culturii (literatura, etnologie)
• recenzii
• traduceri
• participari la simpozioane

1. Tajekoztato munka a tudomanyos konyvtarban, in "Elore", 1954
2. Nepkoztarsasagunk egyik kivalo botanikusa. Nyaradi Erasmus Gyula, in "Elore", 25 martie 1954
3. A Kolozsvari Egyetemi Konyvtar, in "Elore", 8 aprilie 1955
4. A Kolozsvari Egyetemi Konyvtar tamogatja a vizsgak eredmenyet, in "Elore" 15 mai 1955
5. Importanta microfilmelor in biblioteci, in "Calauza Bibliotecarului", 1955, nr.12, p.35-36
6. Ismet benepesult az egyetemi Konyvtar, in "Igazsag", 17 nov. 1955
7. Din activitatea bibliotecilor sindicale, in "Calauza Bibliotecarului", 1955, nr.1, p.44-45
8. Carti pentru orbi, in biblioteca noastra, in " Calauza Bibliotecarului", 1956, nr. 7, p.25-26
9. Uj dokumentacios segedeszkoz a Kolozsvari Egyetemi Könyvtarban, in "Elore", 6 nov. 1956
10. A Kolozsvari Egyetemi Konyvtarban levo "Regi Magyar Konyvtar", in "Konyvtarosok tajekoztatoja", 1957, nr.2, p.23-25
11. Cantec despre Lupu Voda, in "Calauza Bibliotecarului", 1958, nr.5
12. Jo konyvtaros, jo pedagogus, in "Konyvtarosok tajekoztatoja ", 1958, nr.3, p.25-27
13. Szabo Karoly konyvtarosi munkassaga, in "Konyvtarosok Tajekoztatja", 1958, nr.3, p. 39-42
14. Turnowski, Sandor; Vita, Zsigmond, Könyv a nagyenyedi Bethlen Konyvtarrol, recenzie in "Elore", 11 iun. 1958
15. ElkeszUlt Kolozsvar es Kolozsmegye helyismereti bibliografiaja, in "Elore", 7 ian. 1958
16. Operele necomplete, in "Calauza Bibliotecarului", 1959, nr.3, p.43-45
17. Bibliotecarul si legatoria de carti, in "Calauza Bibliotecarului", 1960, nr.5, p.41-42
18. A foldrajzi jelzettek katalogusanak szerkesztese, in "Konyvtarosok Tajekoztatoja", 1962, nr.3, p.94-95
19. A boritolapok megorzese a Kolozsvari Egyetemi Konyvtarban, in "Konyvtarosok tajekoztatoja", 1963, nr.3, p.94-95
20. Repertoriul alfabetic al clasificarii zecimale: Medicina, Biologie, Bucuresti, 1964
21. Pretuirea muncii stiintifice. Catalogul colectiv al revistelor stiintifice straine intrate la bibliotecile din Cluj. 1945-1958, in "Calauza Bibliotecarului", 1965, nr.10, p.444-445
22. 40 eves a "Korunk", in "Konyvtari Szemle", 1966, nr.2, p.85-86
23. Az "Erdelyi Muzeum" repertoriuma, in "Korunk", 1966, nr.4, p.1354-1356
24. Konytari katalogusok, in "Konyvtari Szemle", 1966, nr.4, p.170-172
25. Domokos, Samuel, A roman irodalom magyar bibliografiaja. Recenzie "Konyvtari Szemle", 1966, nr.2, p. 138-148
26. Egyetemes tizedes osztalyozas, in "Konyvtari Szemle", 1967, nr.2, p.75-78
27. Clasificarea zecimala a bibliografiilor la Biblioteca Centrala Universitara, in "Probleme de bibliologie", vol.II, Cluj, 1967
28. Dima-Dragan, Corneliu, Egy roman humanista konyvtara. Constantin Cantacuzino. Recenzie in "Konyvtari Szemle", 1968, nr.3, p.139-140
29. Fochi, Adrian, Egy uj roman neprajzi bibliografiarol, Recenzie in "Korunk", 1968, p.643-644
30. Contributii la bibliografia bibliografiilor personale aflata la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, Cluj, 1969
31. Bibliografia istorica a Romaniei, vol.I, 1944-1969, Recenzie in "Anuarul Institutului Istoric si Arheologie", Cluj, 1971, nr.3, p.317-319
32. Organizarea bibliotecilor din antichitate, in "Biblioteca si invatamantul", vol.II, 1971, p.909-918
33. A bibliografiak bibliografiaja a kolozsvari Egyetemi Konyvtarban, in "Konyvtari Szemle", 1971, nr.2, p.61-63
34. A legifjabb olvaso neveben, in "Igazsag", 12 ian. 1972
35. Konyvet mindenkinek, in "A Het", 10 mart. 1972
36. Rethy Andor 1904-1972. Konyveszeti munkainak jegyzeke, in "Konyvtari Szemle", 1973, nr.3, p.124-126
37. Az "Erdelyi Helikon" kolteszeti anyaganak repertoriuma, in colaborare cu Kelemen Ilona, Rethy Andor, in Az "Erdelyi Helikon koltoi", Bucuresti, 1973
38. Kalotaszeg helyismereti konyveszete, in "Korunk", 1973, nr.3, p.1752-1765
39. A "Korunk Evkonyv" tanulmanyaiban szereplo fontosabb sajtotermekek bibliografiaja, in "Korunk Evkonyv", 1974, p.313-332
40. Un mare bibliofil si bibliograf maghiar: Szabo Karoly, in "Targoviste, cetate a culturii romanesti. Lucrarile Sesiunii stiintifice din 21-23 dec. 1973", Bucuresti, 1974, p.445-454
41. Organizarea bibliotecilor din antichitate, in "Biblioteca si invatamantul", 1974, p.909-919
42. Obsevatii asupra listei de autori a lui Plinius Secundus. Contributii la istoria bibliografiilor antice, in "Biblioteca Universitatii din Bucuresti. 75 de ani de activitate", volum jubiliar, Bucuresti, 1975, p. 72-75
43. Rhedey, Adam, Insemnarile calatoriei mele, transcris din limba maghiara de V.L., in "Romania literara", 1976, nr.53, p.8
44. Rhedey Adam utazasai, in "A Het", 1977, nr.11, p.5
45. Vaczy,Leona; Stirban,Marcel, Contributii la bibliografia bibliografiilor istorice, aflate la B.C.U. Cluj, Cluj, 1978
46. Caius Plinius Secundus mint bibliografus, in "Muvelodes", 1979, nr.4, p.19-20
47. Vaczy, Leona, Az "Erdelyi Muzeum" targy es nevmutatoja 1938-1946, Cluj, 1980
48. A Kolozsvari Egyetemi Konyvtar Osnyomtatvanyai, in " Muvelodes", 1980, nr.3, p.8-9
49. Templomot a tudomanynak. Miko Imre es Szabo Karoly, in "A Het", 1981, nr.6, p.11
50. Rethy, Andor; Vaczy Leona, Magyar irodalom romanul, Bucuresti, 1983
51. Konyvborito regen es ma, in "A Het", 1983, nr.34, p.VIII
52. Busa, Margit, Kazinczy Ferenc bibliografiaja, Recenzie in "Foaia Noastra", Budapest, 1984, nr.26, p.6
53. A roman - magyar kulturkapcsolatok egy fontos dokumentuma. Szabo Karoly: "Regi magyar konyvtar" I-III, in "A Het", 1984, nr.7, p.VIII
54. Csak kinyitjuk az ujsagot. Egy kis sajtotortenet, in "A Het", 1985, nr.6, p.11
55. Dokumentumok a levelesladaban, in "A Het", 27 mai 1985, p.8
56. Konyvgyujtes, konyvgyujtok..., in "A Het", 10 apr. 1986
57. A vakok konyverol, in "Korunk", 1986, nr.12, p.928-930
58. Sebestyen, Geza, Utmutato a tanszeki konyvtarak szamara, tradus de Vaczy Leona, Cluj, 1986
59. Nem jotekonysag, hanem emberseg, in "A Het", 1987, nr.41, p.4
60. Konyvtar es tarsadalom, in "Korunk", 1989, nr.5, p.357-358
61. Romaniai magyar neprajzi konyveszet 1919-1944, osszeallitotta Vaczy Leona, in "A Kriza Janos Neprajzi Tarsasag ertesitoje", Cluj, 1998, nr.1/2

As incheia cu o dorinta a doamnei Vaczy Leona:"cred, ca ar fi bine, daca aceasta munca ar fi continuata..."(din trecut un mesaj pentru viitor) Deci ca generatii urmatoare de bibliotecari avem obligatia, de a pastra amintirea colegiilor nostri, dar si responsabilitatea de a continua munca profesionista desfasurata de ei. Cred ca este foarte greu sa ne ridicam la nivelul de profesionalism de care a dat dovada Vaczy Leona, dar trebuie sa o consideram ca o provocare pentru viitor.