Nr.3 (ianuarie - martie 2002)

               :Editorial               
  Rubrica managerului  
       Cititorii ne scriu        
Carte-culturã-civilizatie
 Informare profesionalã 
               Diverse               







Marketing in biblioteca

Molnar Erika
bibliotecar


Prin marketing intelegem acele activitati practicate de persoane fizice sau juridice in scopul obtinerii sau nu de profit, activitati care permit, faciliteaza si incurajeaza schimbul in favoarea ambelor parti implicate.
In lucrarea The Basic Arts of Marketing, Prabhu Guptara identifica sase activitati care pot fi incadrate sub titulatura de “marketing”:

Functiile marketingului in biblioteca
Cand vorbim despre marketing in biblioteci trebuie sa vorbim in primul rand de servicii, de serviciile bibliotecii, avand vedere, ca “produsul” bibliotecii este serviciul.

Din urmatorul tabel aflam diferentele tipice dintre produse si servicii:
ProduseServicii
1Produsul este concretServiciul este abstract
2Odata cu efectuarea achizitiei, se produce un transfer de proprietateIn general nu exista transfer de proprietate
3Produsul poate fi revandutServiciul nu poate fi revandut
4Produsul poate fi prezentat sau expus inainte de achizitieDe regula, serviciul nu poate fi prezentat, el nu exista inainte de achizitie
5Poate fi depozitat atat de vanzator cat si de cumparatorServiciul nu poate fi depozitat
6Consumul este precedat de productieIn general productia si consumul coincid
7Productia, vanzarea si consumul sunt diferentiate ca localizare spatialaDeseori, produsul, consumul si chiar vanzarea sunt reunite spatial
8Produsul poate fi transportatServiciul nu poate fi transportat, dar prestatorii de servicii da
9Serviciul nu poate fi transportat, dar prestatorii de servicii daClientul participa activ la procesul de prestatie
10E posibil numai un contact indirect intre firma producatoare si clientIn majoritatea cazurilor, este necesar un contact direct
11Produsul poate fi exportatIn mod normal, serviciul nu poate fi exportat, insa sistemul de livrare a serviciilor da


Strategia de marketing in domeniul serviciilor

1. Inovarea.Castigurile de productivitate in domeniul serviciilor provin in principal din rationalizarea sarcinilor si procedurilor, din normalizarea prestatiilor, din dezvoltarea sistemelor automatizate sau cu autoservire. Cu toate acestea, aceste evolutii nu sunt posibile decat daca sunt acceptate de clientela. In consecinta, aceasta schimbare de procedura trebuie insotita de un efort de educare si de convingere a clientilor.
Inovarea in domeniul serviciilor trebuie sa fie in concordanta cu evolutia mentalitatilor: daca este prea avangardista risca sa se loveasca de conservatorismul clientilor.
Chiar daca in realitate, inovarea implica o anumita formula de reducere a serviciului, ea trebuie valorizata fie prin intermediul serviciilor suplimentare pe care le ofera, fie prin imaginea pe care o propun utilizatorilor.
De asemenea, inovarea se poate face prin conceperea unor servicii mult mai complete decat cele existente sau a unor servicii noi, inexistente pana acum.

2. Pretul.Stabilirea costurilor si deci a pretului unui serviciu este o sarcina destul de dificil de realizat, deoarece un serviciu identic poate necesita perioade de timp foarte variabile în functie de circumstante si de clienti. Aceste variabile sunt cel mai greu de explicat clientului si deseori este preferabil sa adoptam norme de facturare.
O alta dificultate care poate apare in definirea unei politici de pret este legata de imposibilitatea stocarii serviciului. De fapt, costul marginal al satisfactiei unui client in perioade de activitate redusa este in general foarte mic, in timp ce in perioade de varf el este foarte ridicat. Aceasta constatare poate conduce la adoptarea unei politici de diferentiere tarifara.
In fine, pretul este considerat de foarte multi consumatori ca fiind un indicator de calitate si deci practicarea unor tarife prea mici sau a unor reduceri prea frecvente si cu amplitudine prea mare poate conduce la devalorizarea imaginii prestatorului de servicii.

3. Distributia.Contactul dintre prestatorul serviciilor si clienti este localizat in spatiu; dezvoltarea intreprinderii de servicii se poate realiza doar prin constituirea unei retele cat mai dense. Daca luam in considerare si faptul ca serviciul nu poate fi stocat, aceasta inseamna ca serviciile vor fi, in general, constituite din mici structuri de productie localizate in teritoriu.
Cu toate acestea, uneori, este posibil sa centralizam o parte a activitatii de productie utilizand mijloace de transport adecvate. In aceste situatii tehnicile moderne de comunicatii pot juca un rol important in rationalizarea si difuzarea anumitor activitati de servicii, permitand accesul rapid la bancile de date printr-un terminal de calculator si transmiterea rapida a documentelor prin fax.

4. Comunicatia.Un serviciu nu are apartenenta fizica. Chiar daca uneori unele elemente care participa la prestarea serviciului pot fi reproduse (vizualizarea unui calculator in cazul unei societati de servicii informatice), aceste imagini identifica activitatea dar nu permit descrierea serviciului propus si diferentierea lui de concurenti. In consecinta, publicitatea este mai mult simbolica decat descriptiva, jucand foarte mult pe aspectul emotional, pe o invitatie spre reverie si nu pe descrierea serviciului.
Unul dintre cele mai importante elemente de care trebuie tinut seama in elaborarea unei politici de comunicatie il reprezinta comentariile consumatorilor si utilizatorilor. In conditiile in care absenta elementelor obiective de evaluare, a importantei riscului in alegera unui prestator necunoscut si a relatiior de incredere care trebuie sa existe intre prestatori si clientela, aceasta va cauta elemente de informatie provenind de la sursele cele mai credibile. In consecinta, prescriptorii serviciilor trebuie sa constituie o tinta prioritara a unei politici de comunicatie.
Serviciile reprezinta unul din sectoarele de activitate care ofera mai bune conditii de dezvoltare a marketingului. Inainte de toate pentru ca este un sector a carui importanta nu inceteaza sa creasca si apoi pentru ca este un domeniu in care posibilitatile de diferentiere si de inovare sunt foarte vaste.

Bibliografie:
Moldoveanu, Maria: Viziunea de marketing in activitatea bibliotecarilor, Biblioteca: nr. 3/1997, p. 65-66.
Paina, Nicolae; Pop, Marius D: Politici de marketing, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1998
Molnar, Erika: Marketing in biblioteca: lucrare de licenta, Universitate “babes-Bolyai”, Facultatea de Istorie si Filosofie, Colegiul de Biblioteconomie si Arhivistica, Cluj, 2001











Despre formarea profesionala in biblioteci
(rezumatul unei intalniri profesionale)

Dr.Meda Diana Bârcã
sef birou Colectii speciale




In 14 decembrie 2001, sub egida FABR-BCU Bucuresti-Consiliul Britanic si Institutul Francez, a avut loc la BCU Bucuresti seminarul international cu tema Formarea continua a personalului de specialitate in marile biblioteci.La seminar au participat 30 bibliotecari de la bibliotecile universitare si publice. Biblioteca noastra a fost reprezentata de Adriana Szekely si Meda Barca.
Prima parte a seminarului s-a concentrat asupra evidentierii experientelor romanesti in domeniul formarii continue. Au sustinut comunicari dl. Ministru secretar de stat Florin Rotaru (Probleme ale educatiei permanente a bibliotecarilor romani reflectate in proiectele Legii Bibliotecilor si Legii Educatiei Permanente in Institutiile de Cultura initiate de Ministerul Culturii si Cultelor), dl. Prof.univ.dr.Ion Stoica (Profesiile informarii documentare si educatia permanenta), dl.George Corbu, d-na Elisabeta Georgescu (Formarea profesionala continua a personalului didactic auxiliar-bibliotecari), d-na Silvia Nestorescu (Pregatirea profesionala a bibliotecarilor din sistemul bibliotecilor publice romanesti).
In a doua parte a seminarului comunicarile celor doua bibliotecare de la Biblioteca Nationala a Scotiei, d-na Cate Newton, (Perfectionarea personalului bibliotecilor din Scotia) si de la Biblioteca Publica de Informare, Paris, d-na Suzanne Mallet (Formarea personalului de specialitate in Biblioteca Publica de Informare), au evidentiat etapele parcurse pentru initierea si derularea unui program de formare profesionala continua. Cele doua experiente distincte prezentate in cadrul seminarului pot sugera modele orientative pentru dezvoltarea unui program de formare continua la nivel national pentru bibliotecile universitare si publice.
Concluziile care s-au conturat in urma discutiilor pe baza materialelor prezentate s-au cantonat cu precadere in sfera delimitarilor notionale si terminologice, edificari necesare, sugerate chiar de titlurile comunicarilor prezentate , care balansau din punct de vedere terminologic intre notiunile de educatie permanenta/continua si formare continua. Astfel, s-a facut distinctia clara intre educatie permanenta si formare continua, formarea fiind parte integranta a procesului de educatie permanenta, vizand doar aspectul perfectionarii profesionale a individului. S-a subliniat, de asemenea, ca derularea unui program de formare continua presupune un parteneriat intre organizatie-individ, bibliotecarul, in cazul nostru, urmand sa-si planifice cariera profesionala in functie de interesele institutiei si nu in functie de primatul celor individuale. In articularea acestui parteneriat un rol hotarator il are cel de al treilea factor: formatorul, care trebuie sa cunoasca atat interesele organizatiei, cat si ale individului.
Spre deosebire de reteaua bibliotecilor universitare care nu beneficiaza de un program concret si coerent de formare continua la nivel national, bibliotecile publice deruleaza un astfel de program coordonat de Ministerul Culturii si Cultelor prin intermediul unui departament care se ocupa exclusiv de derularea programelor de formare. Reprezentantii bibliotecilor publice au propus fundamentarea unui program comun de formare pentru bibliotecarii din cele doua retele de biblioteci pornind de la formele organizationale deja existente in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor. Oferta nu a fost declinata, dar nici nu s-a prefigurat un plan de proiect comun.
Seminarul a evidentiat faptul ca in perioada imediata, initierea, organizarea si derularea unui program de formare continua la nivel national este un proiect de perspectiva indelungata, fara certitudinea unei date-limita pentru finalizarea lui.







Reorganizare a salilor de lectura cu acces direct

Adriana Szekely
sef serv.Relatii cu Publicul



I. Denumirea proiectului: “REORGANIZARE A SĂLILOR DE LECTURĂ CU ACCES DIRECT “

II. Argumentare:
III. Etapele proiectului:

Etapa A
  1. Selectarea riguroasă a publicatiilor deteriorate fizic si moral.
  2. Eliminarea publicatiilor deteriorate fizic si moral din toate domeniile existente în sălile mentionate, precum si “înghetarea” unor domenii mai putin consultate.
  3. Operarea scăderilor din inventar a publicatiilor eliminate (casate).
  4. Verificarea integrală a fondurilor de publicatii. (conform normelor metodologice)

Etapa B
  1. Dezvoltarea si diversificarea fondurilor de publicatii ale sălilor, printr-o colaborare permanentă cu Departamentul de Achizitii, unde vor fi semnalate domeniile si publicatiile cele mai solicitate.
  2. Popularizarea colectiilor si serviciilor oferite prin:
    • amplasarea de afise/pliante cu prezentarea sălilor cu acces direct, în bibliotecă, dar si la bibliotecile filiale de profil;
    • organizarea de expozitii periodice cu noutătile intrate la săli;
    • introducerea în baza de date bibliografică (ALEPH) a cotelor publicatiilor existente la săli;
    • pagina WEB a bibliotecii;
    • instruirea studentilor participanti la programul de formare a utilizatorilor în bibliotecă.
  3. Imbunătătirea si modernizarea conditiilor de lectură din săli prin:
    • instalarea unor calculatoare pentru public la Sala de Stiinte Exacte ( ex. căutări în catalogul standardelor pe CD, consultarea CD-urilor atasate publicatiilor de informatică);
    • reconditionarea/schimbarea mobilierului, zugravirea sălilor de lectură (St.Exacte) ;
    • montarea unor jaluzele în Sala de Stiinte Exacte si repararea celor existente la săli;
    • montarea unei instalatii de aer conditionat (Sala de Stiinte Exacte)

ETAPA C
Echiparea corespunzătoare a publicatiilor existente la săli, ca urmare a riscurilor la care sunt expuse acestea (deteriorare, furt, perimarea continutului etc.): Aceasta ultima etapa implică:

IV. Costurile proiectului:
- vor fi influentate de preturile materialelor si echipamentelor necesare realizării etapelor B si C, la data achizitionării acestora. Cost estimativ: 20.000 $

V. Resurse:
VI. Termene:
Etapa A si B (1,2) - septembrie 2002
Etapa B (3) si C - an universitar 2003/2004.

VII. Responsabilităti:
Bibliotecarii sălilor cu acces direct
Redactor -Oficiu de publicitate
Sef serviciu Relatii cu publicul (pentru relatia cu celelalte departamente implicate)

Proiect redactat de : Adriana Szekely - Sef serviciu "Relatii cu publicul”
Ianuarie 2002