ATELIER PHILOBIBLON



Atelierul este conceput ca un cadru informal de dialog profesional prilejuit de dezbaterea publica a studiilor si articolelor oferite revistei noastre spre traducere si editare, cat si a altor activitati legate de preocuparile revistei Philobiblon.
Textul publicat aici constituie schita prezentarii la proxima intalnire a Atelierului.

Ce stim si cat stim despre depozitul legal??

Cristina Popa           

Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" are printre obiectivele sale oganizarea Depozitul legal de tiparituri si alte documente grafice si vizuale. Scopul principal il constituie conservarea fondului national de tiparituri, iar pe baza acestuia elaborarea bibliografiei nationale si intocmirea statisticii nationale a productiei de tiparituri.
Primul act legislativ din lume privind Depozitul legal este Ordonanta din Montpellier din 28.dec.1537 prin care Francisc I a hotarat ca un exemplar din fiecare publicatie sa fie trimisa bibliotecii regale. Termenul s-a generalizat fiind acceptat in marea majoritate a tarilor.
In tara noastra, mitopolitii si domnitorii trimiteau gratuit bibliotecilor manastirilor orice carte, chiar de la aparitia tiparului, termenul de depozit legal apare in timpul dominei lui Constantin Brancoveanu in 1708.
Regulamentele Organice (1831-1832) aduc primele reglementari ferme si explicite (1833) atat in Moldova cat si in Tara Romanesca. Pot primi prin D.L. in Tara Romanesca 5 exemplare pentru Bibliotecile scoalei din Bucuresti si 3 exemplare pentru Craiova. Moldova primeste un exmplar in beneficiul Academiei Mihailene din Iasi. Constinuirea D.L a aparut ca urmare si in stransa corelatie cu obiectivele cenzurii. Perpessicius arata ca "inceputurile depozitului legal la noi sunt imprimate de caracterul cenzurii. Nevoia de a supraveghea scrisul si mersul ideilor in Principate a dus la instituirea depozitului legal". Interesant de precizat ca desi utilizat in scop de cenzura functionarii ce se ocupau cu acesta lucare preconizau in 1834 ca sa se pastreze un exemplar pentru infiintarea unei biblioteci a statului ceea ce ne duce cu gandul la ideea unei biblioteci nationale. Din registrele cenzurii s-au putut extrage date privind:
  1. productia de tiparituri de dupa 1831
  2. circulatia cartii straine
  3. preocupari pentru lectura.

Aspecte ce le regasim si astazi. In anii urmatori D.L. a fost folosit pentru schimbul de publicatii doua din 5 exemplare ramanand in biblioteca restul folosindu-se pentru. schimb.
Marea problema dupa legiferare o constituie, ca si in prezent ocolirea trimiterii obligatorii a exemplarelor. S-a acutizat prin legea presei din 1856 cand se extinde numarul de beneficiari de D.L, punandu-se si problema repartitiei pe criterii echitabile zonale si de profil. Bibliotecile judetene primind un exemplar din tot ce se tipareste in judeti iar Biblioteca Militara Nationala tot din domeniul militar.

In 1864 autorii Regulamentului pt. bibliotecile publice , prelevandu-se de prevederile legii presei (1862), atribuie dreptul de depozit legal Bibliotecilor Centrale din Bucuresti si Iasi. In 1885 a intrat in vigoare prima lege care se refera exclusiv la depozitul legal , (autorul moral fiind Ion Bianu , directorul si organizatorul Bibliotecii Academiei Romane ), orice carte, brosura, ziar sau alta tiparitura ce se va executa se va remite cate trei exemplare Bibliotecii Univesitatii din Bucuresti, Iasi si Bibliotecii Academiei. Acestea erau obligatiile tipografilor de care trebuiau sa se achite si autorii si editorii. Depozitul legal, conform omenilor de cultura a vremii trebuia apreciat ca “arhiva a culturii nationale si izvor de cecetare a ei, iar nu ca un simplu mijloc de imbogatire a unei biblioteci. In acest sens Academia Roman cedeaza un ex, din cele trei Bibliotecii publice din Galati.
Legea din 1885 este completata cu o prima lege valoroasa privind D.P din 1904 (cf, N.Georgescu-Tisti si Emanoil Bucuta), prin care se aduga si alt gen de tiparituri : gravuri, stampe, planse, harti, muzica, litografie, etc.
In perioada urmatoare legea promulgata de Ferdinand I in 1922 se remarca prin sporirea numarului biblioteci beneficiare de la trei la opt. Acum s-a acordat drept de depozit legal Bibliotecii Universitatii din Cluj, Bibliotecii Astra din Sibiu, Bibliotecii din Chisinau, Bibliotecii Universitatii din Cernauti, (d.l. zonale/regionale).
In anul 1923 Biblioteca Universitatii "Regele Fedinad I" din Cluj primeste in mod gratuit de la tipografiile din tara cate doau exemplare din orice carte , brosura, revista, ziar, note muzicale, harti geografice, planuri, stampe, portrete, tablouri, foi volante si orice altta reproducere. Pentru prelucrarea imprimateleor legale s-a infiintat "Biroul imprimatelor legale" care avea legatura cu 261 tipografii din Bucuresti si 648 tipografii din tara.
Legile privinde depozitul legal s-au tot completat de fiecare data marindu-se numarul de exemplare in 1904 5 ex. , in 1922 14 si apoi rudicandu-se pana la 18) incat la un moment dat nu mai putin de 18 biblioteci si institurii guvernamentale dispuneau de prevederile ei. In 1941 s-a pridus spectaculoasa sporire a categorilor de materiale: filme cinematografice, discuri fonografice, gravuri pentru la Academia Roamna
In perioada de dupa 1941 numarul actelor normative este foarte mare H.C.M. 1542/1951 horaraste primirea D.L. centralizat. Conservarea tipariturilor erau subordonate functiei de alcatuire a bibliografiei nationale curente si a statisticilor oficiale de tipar. Creste foarte mult numarul de ex. pt. D.L. numai Bucurestiul avand 4 detinatoare de D.L.
Actuala lege a Depozitului legal, Legea 111/1995 republicata in M.O. 119/7.02.2005, inscrie obligativitea depunerii depozitului legal pentru institutii (tipografii,edituri), dar si pentru. personele fizice care isi asuma responsabilitatea editarii. Precizeaza clar categoriile de materiale, institutiile ce organizeaza D.L., cine are obligativitatea trimiterii materialelor, ce materiale sunt scutite de a fi trimise.
Extragand din lege : acum se trimit sapte exemplare din carti, brosuri si publicatii seriale la Biblioteca Nationala a Romaniei, din care:
  • 3 exemplare se retin acolo pt. D.L. propriu., semnalare statistica si elaborarea Bibliografiei nationale curente si un exemplare pentru schimb.
  • Cate un exemplar se distribuie la Biblioteca Academiei, B.C.U. Cluj, Timisoara, Iasi.
  • Drept de depozit legal mai are si Biblioteca Judeteana pentru constituirea depozitului legal local.
Legea prevede sanctiuni pentru cei ce nu o respecta cat si obligatiile bibliotecilor beneficiare in privinta consevarii si prelucrarii fondului legal. Legea depozitului legal in forma actuala arata bine .
Din nefericire chiar de la primul articol noi avem o problema :
  1. Depozitul legal functioneaza ca fond intangibil
    Cat respectam din acest articol de lege? cat e el de realist??ce-i mai important ? sa le conservan ca in muzeu s-au sa le folosim in cercetare?
  2. E o discutie inca in valabila cu privire la numarul mare de publicatii trimise la D.L. pe de o parte editorii care se plang, din motive financiare si care considera trimiterea de publicatii la D. L. ca o povara, pe de alta parte beneficiarii care invoca lipsa de personal pentru prelucrare si spatiu. Disputa a rezolvat-o legea, pana la urma nici un producator de carte nu da faliment si nimeni nu a refuzat pana acum D. L (exceptie BCU Bucuresti)
  3. Legea noua cuprinde toate categoriile de materiale inclusiv cele soft, desi depozitarea si conservarea lor ridica alte probleme
  4. Cum controlam daca se respecta legea?? Ce mijloace avem si cu ce personal faci controlul??
  5. Multe exemplare sunt prost executate, lipsesc materiale insotitoare, unele murdare.
  6. Nu toate publicatiile au valoare, cum s-ar putea selecta dinte ele?
Nimeni nu mai contesta rolul important la D.L. in biblioteci

Conceptul de D.L. a evolut in actele normative si in practica sub urmatoarele aspecte:
  1. De la carte oferita ca danie la o ampla lista de diferite tipuri de tiparituri si documente grafice si audio vizuale
  2. Este baza a controlului bibliografic national (C.B.N) si a C.I.P.
  3. Evolutia tipurilor de lucrari de la carte si gazeta la soft.
  4. Ca raspuns la restrictiile bugetare ne-am adaptat folosid D.L. la maxim
Il folosim pentru ai sonda continutul, pentru completarea curenta cat si pentru schimbul de publicatii, il imprumutam la nevoie.

Din anul 1990 s-a constata o crestere exploziva a numarului de publicatii la D.L. carte

1989 - 4745 vol.     1997 - 8000 vol.
1990 - 3401 vol.     1998 - 9178 vol
1991 - 3393 vol.     1999 - 9334 vol.
1992 - 4160 vol.     2000 - 8110 vol.
1993 - 5645 vol.     2001 - 10257 vol.
1994 - 5104 vol.     2002 - 11539 vol.
1995 - 4654 vol.     2003 - 12060 vol.
1996 - 6000 vol.     2004 - 12524 vol.
                               2005 - 13424 vol.

Evolutia numerica este evidenta.
Se adauga Stas-urile care in 2004 au ajuns la un numar de 2313 Stas-uri, Grupurile , Casetele audio.

In lucrarea de fata am incercat o prezentare succinta care sa cuprinda atat elemente referitoare la istoricul depozitului legal precum si referi la legislatia depozitului legal aplicat in tara si cateva date statistice, despre D.L. specifice pentru BCU "Lucian Blaga" Cluj-Napoca.

inapoi la atelier