| 1872 |
Înfiinţarea Universităţii şi a Bibliotecii Universitare. În acelaşi an, Societatea Muzeului Ardelean a cedat spre folosinţă bibliotecii colecţiile de carte şi manuscrise, aceasta dobândind şi fondurile Academiei de Drept din Cluj, considerate a fi colecţia sa de bază. În acelaşi timp, au intrat în posesia bibliotecii şi colecţia de carte a Arhivei guberniale, fondul bibliotecii Institutului Medico-Chirurgical, precum şi biblioteca istoricului Joseph Benigni. La început, biblioteca a funcţionat în clădirea Universităţii, iar primul director al instituţiei a fost istoricul şi bibliograful Szabó Károly. |
| 1906 - 1907 |
S-a construit actualul sediu al Bibliotecii Universitare, în conformitate cu cele mai moderne norme în domeniu, prin strădaniile istoricului literar Erdélyi Pál, directorul instituţiei. |
| 1909 |
S-a inaugurat noua clădire de pe Strada Clinicilor nr. 2, clădire care a servit drept model arhitectonic pentru alte instituţii similare din Europa.
|
| 1920 |
Filologul Eugen Barbul a devenit director al Bibliotecii. |
1 februarie
1920 |
Vizitarea bibliotecii de către familia regală şi membri ai guvernului român.
|
| 1922 - 1923 |
Donaţia cărturarului moldovean Gheorghe Sion: 4500 cărţi, 2000 de stampe, câteva sute de fotografii, 200 de hărţi, monede şi mărci poştale.
|
| 1923 - 1925 |
Începe organizarea catalogului complet pe materii, după clasificarea zecimală universală (CZU).
|
| 1927 |
Instituţia a primit numele de Biblioteca Universităţii "Ferdinand I".
|
| 1929 |
Biblioteca a contribuit cu materiale proprii la organizarea expoziţiei "Astrei" la Alba-Iulia, cu ocazia sărbătoririi unui deceniu de la Unirea Transilvaniei cu România.
|
| 1929 |
Biblioteca Universităţii "Ferdinand I" participă la Expoziţia Internaţională de la Barcelona.
|
| 1929 - 1934 |
S-au construit încă patru săli de lectură, ca urmare a insistenţelor din partea lui Eugen Barbul.
|
| 1935 |
Filologul şi etnograful Ioan Muşlea, personalitate marcantă a vieţii academice clujene, devine director al Bibliotecii.
|
| 1940 - 1944 |
O parte însemnată a colecţiilor Bibliotecii, împreună cu Universitatea, se mută provizoriu şi funcţionează la Sibiu.
|
| 1951 - 1959 |
Poetul Lucian Blaga, exclus din Universitate de către regimul comunist, îşi desfăşoară activitatea ca bibliotecar în clădirea centrală a Bibliotecii Universităţii.
|
| 1960 - 1961 |
S-a construit un depozit nou şi au fost înfiinţate sau modernizate o serie de servicii ale bibliotecii (atelierele de legătorie, multiplicare, microfilmare şi foto, precum şi cel de igiena şi patologia cărţii).
|
| 1990 |
Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca preia numele marelui poet şi filosof Lucian Blaga. Totodată, în 1990 s-a demarat un amplu şi complex proces de automatizare şi informatizare a activităţilor de bibliotecă, iar recent s-a inaugurat un proiect privind Biblioteca Digitală.
|
| 1996 |
Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", în colaborare cu Universitatea "Babeş-Bolyai", contribuie la dezvoltarea programelor de formare iniţială şi specializare în domeniul biblioteconomiei, ştiinţei informării şi documentării.
|
Pe parcursul deceniilor de activitate desfăşurată în cadrul Bibliotecii, o serie de personalităţi marcante ale vieţii culturale din România şi-au adus contribuţia la dezvoltarea calitativă a procesului de informare şi cercetare academică. Dintre numele "cu greutate" care au servit Biblioteca de-a lungul timpului, amintim pe istoricul şi arhivistul David Prodan, istoricul de artă Virgil Vătăşianu, precum şi pe istoricul Andrei Veress, cercetător al relaţiilor culturale româno-maghiare.
|
