"Colind de Crãciun" - Valeriu Gafencu
"Colind" - Radu Gyr
"Magii" - Nichifor Crainic
"Noapte de Crãciun" - Pr.Liviu Brânzas
"Colindã" - Pr.Ioan Hornea
"Lin rãsunã" - Pr.Ioan Hornea


Colind de Crăciun

de Valeriu Gafencu

În noaptea Sfântă, viu luminează
Luceafărul zorilor vietii cei noi,
Coboară Iisus în noi
Vesteste viata de-apoi
Si steaua deasupra veghează.

Refren:
Si nasterea Ta minunată
O cântă păstorii si pruncii,
Iar cerul deschis se arată
Cu portile în chipul crucii.

Trei magi călători au venit de departe
Cu dar de tămâie, de aur si smirnă,
Cu fruntile de lumină,
‘Ngenunche si se-nchină
Cu inimi smerite, plecate.

(din vol.”Poeti după gratii”, vol.4)


sus


Colind
de Radu Gyr

A venit si-aici Crăciunul
Să ne mângâie surghiunul.
Cade albă nea
Peste viata mea,
Peste suflet ninge.
Cade albă nea
Peste viata mea
Care-aici se stinge.

Tremură albastre stele
Peste dorurile mele.
Dumnezeu de sus
În inimi ne-a pus
Pâlpâiri de stele.
Dumnezeu de sus
În inimi ne-a pus
Numai lacrimi grele.

Maica Domnului Curată,
Ad-o veste minunată!
Înfloreste-n prag
Zâmbetul tău drag
Ca o zi cu soare.
Zâmbetul tău drag
Îl asteaptă-n prag
Cei din închisoare.

Steaua prinde să lucească
Peste ieslea-mpărătească.
Si din nou trei magi
Varsă din desagi
Aur si tămâie.
Îngerii de sus
Magilor le-au pus
Cerul sub călcâie.

Lumea-n cântec se desteaptă,
Pe Mesia îl asteaptă.
Zâmbete ceresti
Intră pe feresti,
Vin în orice casă.
Si în orice gând
Arde tremurând
Câte-o stea sfioasă.

Numai temnita posacă
a-mpietrit sub promoroacă.
Stăm în beznă grea,
Pentru noi nu-i stea,
Cerul nu s-aprinde.
Pentru osânditi,
Îngerii grăbiti
Nu aduc colinde.

Peste fericiri apuse
Tinde mila Ta, Iisuse.
Cei din închisori
Te asteaptă-n zori
Să le-aduci lumină.
Cei din închisori
Te asteaptă-n zori,
Pieptul lor suspină.

O, Iisuse Împărate,
Iartă lacrimi si păcate!
Vin’ să-nchizi usor
Rănile ce dor,
Visul ni-l descuie.
Noi te-om astepta,
Căci pe Crucea Ta
Stăm bătuti în cuie.

(din vol.”Poezii” - Radu Gyr, vol.3)
sus


Magii
de Nichifor Crainic

V-ati făurit un vis de-acele
Ce-au fost aievea-n Cannan,
Străvechi tălmăcitori de stele
Sub cerul din Iran.

Întinderea scânteietoare
Pălea-n adâncuri ca un fum,
Când călăuza de vâlvoare
V-a luminat a drum.

Si-a fost că zile după zile
Pe crestet steaua vă lucea.
În pas molatic de cămile
Călătoreati cu ea.

Păreau picati pe cer curmalii
Umbrind roare de fântâni;
În golul mort urlau sacalii,
Dar voi, trei magi bãtrâni,

Sporind din semnul peste fire
Tãria cugetului slab,
Treceati paraginile-asire
Si haosul arab.

Treceati cu ochii-n steaua care,
Cu vrăji în minunatu-I chip,
Târa trei umbre legendare
Pe drumuri de nisip…

O, magi, pe curgerea de veacuri,
Tremurătorul strop de foc
Ni-arată căi fără conacuri
Spre tainicul noroc.

Si de-am crezut într-o minune,
Dureri-potop nenumărat-
Legenda voastră nu le spune,
Dar noi le-am îndurat.

Si, peste măguri de ruine,
Acelasi crez vizionar
Animă marile destine
De-acelasi strop de jar.

Pe frunti cu magica lucoare,
Străbatem neguri si vâltori,
Spre zarea vesnic schimbătoare
Statornici călători.

Treptat se face cânt obida,
Iar îndoielile-temeiu:
Ne-mbracă steaua cu hlamida
Cerescului poleiu.

Si-n fulgerarea-I diafană,
Prin vremi, o, magi, vă străvedem-
Cutezătoare caravană
Sosind la Betleem.

(din vol.”Poezii alese” - Nichifor Crainic)
sus


Noapte de Crăciun
(Fratelui meu Virgil, născut în noaptea de Crăciun)
de Pr.Liviu Brânzas

Firea freamătă prin noapte în adânc cutremurată,
Peste cerul de cărbune fulgeră o stea curată.
Duhul păcii iar pătrunde lumea până-n temelii
Sus pe bolta noptii sfinte îngerii aprind făclii.

Magii nevăzuti prin stele trec spre ieslea de lumină,
Luminosi prin noaptea vremii vin păstorii si se-nchină.
Satul cu căsute albe sub povara iernii grele
Poartă-n cântec vestea sfântă pe lumini de albe stele.

Pe poteci întroienite licăriri de stea se-aprind,
Glasuri tinere mlădie strămosescul lin colind.
Vestitorii trec pe uliti prin vifornită si ger,
Peste fruntea lor senină fulguie argint din cer.

În căsuta bătrânească cu sindrilă de gorun,
Încărcat de-omătul vremii, intră tainic Mos Crăciun.
Si se-apropie de patul unde creste din dureri
Licăr de viată nouă, cu senin de primăveri.

Chinul picură pe frunte stropi de rouă de clestar,
Se preling încet pe chipul care arde ca un jar.
Mosul mângâie blând fruntea mamei care-n chin suspină,
Si în leagănul ce-asteaptă, pune darul de lumină.

Scâncet de cristal vesteste rodul viu si cald de mamă,
Glasul nou durerea mamei ca pe-o ceată o destramă.
Noaptea de dureri si lacrimi se preface-n bucurie,
Prin tăcerea din odaie murmur îngeresc adie.

Sub icoana Prea Curatei cu priviri de necuprins,
Candelă de rugăciune bunicuta a aprins.
Cere-n ruga ei fierbinte pentru scumpul nou-născut,
Ocrotirea ei cerească, înger păzitor ca scut.

Sânul cald al mamei bune alăptează micul făt,
Ochi de cer de primăvară, păr de aur, trup de-omăt.
Scutec de lumină caldă, dragostea ca o văpaie
Străluceste-n ochii mamei peste fruntea lui bălaie.

Chipul mamei ca o sfântă scânteiază duiosie,
Legănând ocrotitoare îngereasca lui pruncie.
Preacurata din icoană îi zâmbeste ca o soră,
Peste leagănul de aur pâlpâie o auroră.

Pace blândă se coboară peste suflete balsam,
Cu penelul tainic gerul argintează flori pe geam.
La fereastră vestitorii s-au oprit acum tiptil,
Cântul lor de-argint îngână glasul dulce de copil.

Viata nouă îsi înaltă imnul spre albastre spatii;
Nevăzut destinul scrie semne printre constelatii.
Vestitorii pleacă-n noapte, iar pe albele cărări.
Fumul lin ca o tămâie se ridică peste zări.

Bolta cerului de iarnă pare-o pesteră înaltă
Ocrotind căsuta albă ca pe-o iesle luminată.
Tot mai lin se-aud în noapte cum se sting colindătorii;
La căsuta luminată înfloresc la geamuri zorii.

(din vol.”Raza din catacombă” - Pr.Liviu Brânzas)
sus


Colindã
(se cântă pe melodia colindei “O brad frumos”)
de Pr.Ioan Hornea

Azi, din Fecioară S-a născut
Iisus Mântuitorul
Si sus pe cer luceste-o stea
Vestind la tot poporul.

Iar îngerii din cer I-aduc
Cântarea lor divină
Si magii si păstorii vin
Si-n fata Lui se-nchină.

El a venit din ceruri, jos
Spre a sfinti pământul
Să-mpace omul păcătos
Cu Dumnezeu Prea Sfântul.

Întreabă-te smerit acum
De împlinesti, crestine
Ce Fiul Tatălui ceresc
Asteaptă de la tine.

El vrea păcatele să-I spui
Cu lacrimi si suspine
Si inima El ti-ar umplea
De bucurii divine.

Primeste-L azi în viata ta
Căci astăzi e zi sfântă
Din negura păcatului
Înaltă-te si-L cântă.

(din vol.”Mărturisiri” - Pr.Ioan Hornea)
sus


Lin rãsunã
de Pr.Ioan Hornea

Lin răsună-ntreg văzduhul
De un cântec îngeresc:
“S-a născut Mântuitorul
Copilul Dumnezeiesc”.

Peste fata Lui senină
Străluceste o lumină.

A venit ca să ne-nvete
Voia tatălui ceresc.

Maica Sfântă-L ocroteste
Mângâindu-I chipul sfânt,
Iar pe iesle fulgi de neauă
Se astern purtati de vânt.

Lumea vrând s-o mântuiască
A lăsat slava cerească

Si împărătia păcii
A adus-o pe pământ.

El, vesmintele măririi
Cu un scutec le-a schimbat
Si-ntr-un staul pentru vite
Jos în iesle stă culcat.

Dar cu inima senină
Ciobănasii I se-nchină.

Vin si magi si I-aduc daruri
Vesnicului Împărat.

Rege blând al omenirii
Sfânt, puternic si smerit
Sufletu-mi la Tine-aleargă
Să se-nchine umilit.

Daruri n-am dar am păcate
Isbăveste-mă de toate

Si-mi revarsă mângâiere
Peste sufletu-mi trudit.

(din vol.”Mărturisiri” - Pr.Ioan Hornea)
sus

Crãciun 2001