Ionuţ Costea

Perioada contemporana prin dilatarea fara precedent a lumii cunoscute solicita din partea actorilor sociali un ritm accelerat al comunicarii, o comprimare a perioadei de formare si situarea "intr-o stare de flux" ce presupune o formare continua, o permanenta ajustare si fasonare a personalitatii si a capacitatilor de adaptare la nivelul societatii. In aceasta "stare de flux", sau mobilitate excesiva a societatii contemporane, nevoia de informare se acutizeaza. Formarea civica si profesionala suporta noi provocari care au determinat o reconfigurare a prezentei bibliotecilor universitare in cadrul procesului educational si de instruire.

BCU urmareste asistarea procesului didactic articulat de modelul humboldian in care cercetarea si formarea intelectuala, stiintifica sunt convergente. Astfel, biblioteca nu se situeaza doar ca mijlocire a procesului de cunoastere, instruire si educare, ci este un factor activ, per se in acest fenomen. Informarea, in acest context, al procesului propedeutic cuprinde doua componente esentiale: infrastructura si componenta umana.

Mijloacele materiale care ancoreaza biblioteca in "era electronica" depind de resursele financiare si mai cu seama de gestionarea lor optima si in acord cu scopurile majore ale institutiei. La acest nivel formal, al acomodarii informatizarii in biblioteca universitara eforturile s-au dovedit de durata si cu roade evidente. Din 1995 alaturi de catalogul clasic a fost introdusa si varianta sa electronica si online; prelucrarea documentelor de biblioteca si manipularea acestora fie in salile de lectura, fie la sectia de imprumut la domiciliu sunt gestionate electronic.

Deschiderea salii multimedia a adus in fata utilizatorilor frecventarea documentelor in format electronic, a bazelor de date specializate, a periodicelor si cartilor electronice. Prin aceasta se tinde la "conectarea in timp real" al procesului didactic si al cercetarii la evolutia cunoasterii generale si "demantelarea zidurilor bibliotecii", transformarea acesteia intr-un punct de acces la resursele electronice; practica lecturii si comportamentul individului suporta modificari, in locul cuprinderii imediate a intregii lucrari, permisa de textul tiparit, se introduce o navigare intr-un arhipelag textual fara margini. (Roger Chartier)

De asemenea, au fost proiectate si realizate instrumente de documentare proprii in format electronic sau pentru managementul informatiei (baze de date bibliografice interne, lucrari editate de biblioteca, catalogul national colectiv). Rolul de indrumator/vademecuum al bibliotecii universitare are o dubla semnificatie. In primul rand, vine in intampinarea unor nevoi didactice si de cercetare, pune la dispozatia studentilor si profesorilor o serie de bibliografii speciale, tematice, nationale, cronologice, de periodice etc. (activitatea stiintifica a BCU, activitatea stiintifica a cadrelor didactice si a cercetatorilor de la UBB, bibliografia periodicelor straine abonate, Bibliografia istorica a Romaniei din 1994-1999 si 1999-2004), prin consultarea carora procesul de documentare devine mai sistematic si mai eficient. Livrarea acestor "produse" in format electronic reduce, inca o data, timpii de acces la informatie. In al doilea rand, biblioteca ofera in format electronic bibliografii la cerere, asigura asistenta calificata in procesul didactic si de cercetare la solicitarea utilizatorilor. Catalogul electronic faciliteaza obtinerea nu doar mai rapida a bibliografiilor disponibile in reteaua Bibliotecii Centrale Universitare, ci amplifica coeficientul de comprehensivitate, generarea unor astfel de bibliografii putand fi intemeiata pe diverse criterii: autor, titlu, subiect etc., mult mai nuantate decat in cazul catalogului pe fise.

Relatia biblioteca-utilizator devine de tip tranzitiv si interactiv. In acest sens s-a dezvoltat si programul de formare al utilizatorilor. Mai multe motive au concurat la necesitatea functionarii unui astfel de program. Pe de o parte, defazajele in procesul de modernizare si tehnologizare a invatamantului romanesc de la o zona la alta, in mediul urban fata de cel rural; pe de alta parte, deficiente ale sistemului universitar perpetuat in perioada psotsocialista, a celui clujean in speta, unde cursuri si seminarii care sa ofere studentilor reperele fundamentale in activitatea documentarii stiintifice si a instumentelor de cunoastere sunt sporadice, inadecvate la performantele tehnogogice si la mutatiile din "arhitectura" bibliotecii petrecute in ultimele doua decenii. In fapt, este un defazaj intre Universitate si Biblioteca, institutii care nu in toate privintele s-au dezvoltat in mod armonios si complementar, si aceasta si datorita cadrului legislativ si a lipsei unui proiect coerent de la nivelul ministerului; in plan local, eforturile celor doua institutii s-au conjugat, dar blocajele legislative si subfinantarea generala a invatantului a impus ritmuri diferite de evolutie; biblioteca, mai supla si cu o interfata mai dinamica a cunoscut un ritm mai accelerat; universitatea, mai greoaie, cu o structura diversa, s-a manifestat intr-un spirit mai lent si doar tardiv a rezonat la noile conditii sociale. Nu in ultimul rand, dinamica si transformarile din cadrul bibliotecii universitare, o permanenta imbogatire a serviciilor si ofertei, integrarea in circuitul comunicational al cunoasterii (asa cum il defineste Robert Darnton), solicita un dialog continuu, variat si in profunzime cu utilizatorii.

Implementarea tehnologica a circuitului comunicational al cunoasterii a fost anturata si de procesul de selectare si instruire a componentei umane ce personalizeaza biblioteca. Sprijinirea directa a programelor didactice de formare a bibliotecarilor, alaturi de Universitate, si impulsionarea asociatiilor profesionale au reprezentat dimensiuni fundamentale in procesul de formare continua, de consolidare a nivelului de performanta si validare in contextul dialogic al culturii europene si globale.

In aceasta perspectiva informarea si structurarea mijloacelor moderne de realizare a relatiei biblioteca-utilizator s-a transformat, nemaiinsemnand doar o simpla interactiune, ci componenta procesului educativ, didactic si civic.

Bibliografie orientativa

Banciu, Doina, Informatizarea bibliotecilor, Bucuresti, 2001.
Eadem, Cartea electronica, Bucuresti, 2001.
Chartier, Roger, Libraies without Walls, in "Reprezentations", 42(1993), p. 32-58.
Idem, Forms and Meanings. Texts, Performances, and Audiences from Codex to Computer, Philadelphia, 1995.
Draganescu, Mihai, De la societatea informationala la societatea cunoasterii, Bucuresti, 2003.
Lerner, Fred, The Story of Libraries, New York, 1998.
Duguid, Paul, Material Matters: The Past and Futurology of the Book, in vol. The Future of the Book, edited by Geoffrey Nunberg, University of California Press, 1996, p. 63-91.
Nunberg, Geoffrey, Farewell to the Information Age, in vol. The Future of the Book, edited by Geoffrey Nunberg, University of California Press, 1996, p. 103-138.